Loredana Ionescu
O schimbare importantă se pregătește pentru mii de femei aflate în proces de divorț. Un nou proiect de lege ar putea permite ca, după despărțire, soțiile să-și păstreze numele purtat în timpul căsătoriei fără a mai avea nevoie de acordul fostului partener. Inițiatorii consideră că această modificare legislativă este una firească și necesară, menită să elimine birocrația și disconfortul emoțional care însoțesc adesea procedura de divorț.
Femeile ar putea decide singure dacă își păstrează numele
Conform propunerii legislative depuse de USR, fiecare persoană va avea dreptul de a păstra numele de familie folosit în timpul mariajului, indiferent de voința celuilalt soț. Măsura ar simplifica radical procedura de divorț, mai ales în cazurile în care despărțirea este una conflictuală.
„Această simplificare nu este doar administrativă, ci şi emoţională: fiecare mamă va putea să-şi concentreze energia şi timpul asupra familiei, fără stresul constant al hârtiilor şi al aprobărilor inutile”, a declarat deputata USR Pollyanna Hangan, iniţiatoarea proiectului.
Un pas înainte pentru eliminarea birocrației
În prezent, potrivit Codului civil, păstrarea numelui de căsătorie este posibilă doar dacă există acordul scris al celuilalt soț sau o hotărâre judecătorească care constată existența unor „motive temeinice”. În lipsa acestui acord, procedura de divorț nu se poate încheia la notar sau la ofițerul de stare civilă, ci doar în instanță — ceea ce înseamnă timp pierdut, costuri și stres suplimentar.
Noua lege ar elimina aceste obstacole și ar permite femeilor să decidă autonom dacă doresc sau nu să revină la numele de dinaintea căsătoriei.
De ce este considerată o măsură necesară
Inițiatorii proiectului spun că legea ar aduce beneficii reale, mai ales pentru mamele cu copii. În situațiile în care minorii poartă numele tatălui, femeile care își păstrează același nume evită problemele de identificare la școală, în spitale sau în alte instituții.
„Dacă îşi vor putea păstra numele şi nu sunt obligate să revină la numele anterior căsătoriei, ele nu vor mai trebui să-şi schimbe toate documentele: carte de identitate, paşaport, permis de conducere, semnături electronice, abonamente etc. Iar în cazul în care există copii, ele nu vor mai fi obligate să facă dovada gradului de rudenie cu aceştia, ceea ce înseamnă mai puţine complicaţii la şcoală, spital, vamă sau în alte situaţii”, punctează reprezentanții partidului.
Astfel, legea ar reduce semnificativ birocrația și timpul pierdut pentru actualizarea actelor personale, dar ar contribui și la o mai mare stabilitate emoțională pentru femeile aflate într-un moment dificil al vieții.
Măsura ar simplifica și procedurile pentru românii din diaspora
Proiectul ar avea efecte pozitive și pentru românii care locuiesc în străinătate. În multe state europene, păstrarea numelui de căsătorie după divorț nu depinde de acordul fostului partener, iar legile locale recunosc automat acest drept.
Problema apare însă la întoarcerea în țară: persoanele divorțate în diaspora trebuie să dovedească în România că fostul soț este de acord ca ele să păstreze numele — o formalitate considerată inutilă și discriminatorie.
Prin această modificare legislativă, România s-ar alinia practicilor europene, evitând cazurile în care divorțurile pronunțate în alte țări nu sunt recunoscute integral din cauza diferențelor de legislație.
Pentru multe românce, schimbarea numelui după divorț nu înseamnă doar completarea unor formulare — este o chestiune profund emoțională și identitară.
Cristiana, o mamă din București aflată în pragul separării, a explicat cât de mult ar însemna această schimbare:
„După zece ani de căsnicie şi doi copii, numele pe care îl port nu mai este doar al fostului meu soţ, este al familiei mele. Nu vreau să fiu nevoită să explic la şcoală sau la spital de ce am alt nume decât copiii mei. Ar fi o gură de aer pentru femeile care trec printr-un divorţ deja suficient de greu”.
Susținătorii proiectului spun că această inițiativă nu este doar o simplificare administrativă, ci și un pas spre normalitate. Eliminarea condiției de acord mutual ar reprezenta o recunoaștere a dreptului individual asupra identității personale, fără constrângeri inutile.
Pe termen lung, măsura ar putea duce la o uniformizare a procedurilor de divorț și la reducerea presiunii asupra instanțelor, care gestionează anual mii de cazuri de acest tip.
Proiectul urmează să fie discutat în comisiile parlamentare, înainte de a ajunge la vot în plen. Dacă va fi adoptat, legea ar putea intra în vigoare chiar de la începutul anului viitor.
Pentru femeile care își doresc stabilitate și demnitate după o despărțire, această schimbare legislativă ar fi un pas major către independență și respect personal, punând capăt unei reguli considerate de mulți depășite.
Sursa foto: Arhivă
