Mirela Loșniță
Președintele Vladimir Putin nu pare dispus să accepte propunerea Statelor Unite privind un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, conform unor surse ruse de rang încalt. Acestea au declarat pentru Reuters că orice acord ar trebui să ia în considerare avansurile militare ale Rusiei și să reflecte preocupările Kremlinului, sugerând astfel că negocierile sunt departe de a fi finalizate.
Vladimir Putin, împotriva armistițiului de 30 de zile în Ucraina
Statele Unite au anunțat marți că vor relua ajutorul militar și partajarea de informații cu Ucraina, după ce Kievul s-a declarat pregătit să susțină propunerea de armistițiu. Cu toate acestea, un oficial rus de rang încalt de la Moscova a precizat pentru Reuters că Rusia nu va accepta termenii fără a negocia propriile condiții și a obține garanții semnificative.
„Este dificil pentru Putin să accepte asta în forma sa actuală”, a spus sursa, care a dorit să-și păstreze anonimatul din cauza sensibilității situației.
„Putin are o poziție puternică pentru că Rusia avansează.”
Rusia controlează aproximativ 113.000 km² din teritoriul Ucrainei, echivalentul a circa o cincime din suprafața țarii, și a înregistrat câștiguri teritoriale constante în ultimele luni. Deși Ucraina a reușit să captureze o mică regiune din vestul Rusiei în august, poziția sa acolo s-a slăbit treptat, conform estimărilor ruse.
O altă sursă rusă de rang încalt a avertizat că, fără garanții clare, un armistițiu ar putea deveni rapid o vulnerabilitate pentru Rusia, iar Occidentul ar putea folosi acest lucru pentru a acuza Kremlinul de blocarea procesului de pace. Din punctul de vedere al Moscovei, propunerea de armistițiu pare mai degrabă o capcană, deoarece Putin nu poate opri conflictul fără a obține asigurări ferme privind viitorul status quo-ului. O a treia sursă a menționat că momentul în care SUA au decis să reia sprijinul militar coincide suspicios cu această propunere de armistițiu, ceea ce ridică suspiciuni la Kremlin.
Putin a refuzat în mod repetat un armistițiu pe termen scurt, subliniind că scopul său este o pace durabilă care să includă garanții concrete pentru Rusia. „Nu avem nevoie de o încetare a focului, avem nevoie de o pace pe termen lung, asigurată prin garanții pentru Federația Rusă și cetățenii săi. Este o întrebare dificilă cum să asigurăm aceste garanții”, a declarat Putin în decembrie.
Printre condițiile stabilite anterior de Kremlin pentru pace se numără retragerea Ucrainei din regiunile ocupate de Rusia și renunțarea oficială la ambițiile de aderare la NATO. Până în prezent, Rusia controlează peste 75% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, precum și mai mult de 99% din regiunea Luhansk, potrivit surselor ruse. Kremlinul susține că aceste teritorii nu vor mai fi returnate Ucrainei, deși Kievul consideră anexarea acestora ilegală și refuză orice recunoaștere a suveranității ruse asupra lor.
Conflictul dintre cele două state a început în 2014, după Revoluția Maidan din Ucraina, care a dus la împiedicarea unui guvern pro-rus
Ulterior, Rusia a anexat Crimeea și a sprijinit forțele separatiste din estul Ucrainei în luptele cu armata ucraineană. Acest context a stat la baza escaladării conflictului din 2022, când Rusia a lansat invazia pe scară largă.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a subliniat recent că Rusia nu va accepta prezența unor trupe NATO în Ucraina, indiferent sub ce steag ar opera acestea. Declarațiile sale, făcute într-un interviu difuzat marți, au fost preluate de presa rusă, care a ironizat abordarea SUA. Televiziunea de stat Rusia 24 a caracterizat declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio despre disponibilitatea Ucrainei de a negocia drept „naive”, invocând istoricul tensionat al relațiilor dintre cele două state.
Un influent parlamentar rus, Konstantin Kosachev, a declarat că orice acord de pace va fi dictat de Moscova, nu de Washington. „Rusia avansează în Ucraina, ceea ce înseamnă că negocierile vor fi pe termenii noștri, nu pe cei americani. Nu este o chestiune de mândrie, ci o realitate a frontului”, a afirmat Kosachev într-o postare pe Telegram. El a subliniat că adevăratele condiții ale unui posibil acord se stabilesc pe câmpul de luptă, nu în birourile diplomaților.
