Georgescu Dragos
Criza diplomatică escaladează după o decizie controversată. Ministerul rus de Externe a convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova, Liliana Burda. Oficialul român a primit o notă oficială privind declararea ca „persona non grata” a doi reprezentanți ai ambasadei României. Acțiunea Rusiei vine ca răspuns la o decizie luată anterior de autoritățile de la București. Contextul arată o tensionare a relațiilor diplomatice bilaterale.
Cine sunt românii expulzați de la Moscova de ruși
Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat printr-un comunicat oficial decizia Moscovei. Potrivit instituției, miercuri, 9 aprilie 2025, Liliana Burda, însărcinatul cu afaceri a.i. al României la Moscova, a fost convocată la sediul MAE rus.
În cadrul discuțiilor, partea rusă a informat despre declararea ca persona non grata a doi membri ai personalului diplomatic român din cadrul Ambasadei României la Moscova. Este vorba despre atașatul militar și adjunctul acestuia. Informația a fost transmisă direct printr-o notă oficială.
MAE consideră această decizie „neîntemeiată” și contrară Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Aceasta reglementează statutul și protecția personalului diplomatic acreditat.
Diplomații români vizați de decizia Rusiei activau în cadrul Ambasadei României din Moscova. Erau responsabili cu cooperarea militară bilaterală. Informațiile despre identitatea lor nu au fost publice, păstrându-se caracterul confidențial.
Statutul de „persona non grata” presupune retragerea imediată a calității de diplomat acreditat. Persoana vizată trebuie să părăsească statul gazdă într-un termen foarte scurt, de obicei 48 de ore.
Această măsură este suverană și nu necesită justificare formală. Totuși, uzual, ea este folosită ca semnal de tensiune gravă între state.
De unde a pornit conflictul
Replica Rusiei vine la puțin peste o lună de la o măsură similară luată de România. Pe 5 martie 2025, autoritățile de la București au decis să-i declare „persona non grata” pe atașatul militar al Federației Ruse la București și pe adjunctul acestuia.
Potrivit datelor oficiale de la acea dată, cei doi diplomati ruși desfășurau activități incompatibile cu statutul diplomatic. Se invocă fapte care contravin Convenției de la Viena.
Cei doi oficiali ruși, Victor Makovski și Evgheni Ignatiev, aveau obligația să părăsească imediat teritoriul României. Măsura a fost considerată de Rusia ca fiind „nemotivată” și „ostilă”.
Convocarea însărcinatului cu afaceri român la Moscova și expulzarea celor doi diplomați este o măsură clasică de reciprocitate. Astfel de decizii sunt frecvente în crizele diplomatice, mai ales între state cu relații tensionate.
MAE român reamintește că măsura din martie a fost fundamentată pe dovezi privind activități contrare intereselor statului. Partea română insistă asupra caracterului legal și justificat al deciziei.
La polul opus, Moscova consideră că gestul României a fost unul politic, lipsit de fundament real. Prin urmare, reacția sa urmează logica diplomației de tip oglină: aceeași măsură, împreună cu mesajul că relațiile nu pot continua normal în aceste condiții.
Relații reci între România și Rusia
Criza diplomatica din aprilie 2025 vine pe fondul unei răciri accentuate în relațiile româno-ruse. De la izbucnirea conflictului din Ucraina, pozițiile celor două state au fost diametral opuse.
România susține ferm sancțiunile impuse Federației Ruse de Uniunea Europeană. De asemenea, are o relație apropiată cu partenerii NATO, ceea ce tensionează suplimentar relațiile cu Moscova.
Gestul de miercuri este doar un nou episod între multe altele. Se conturează o relație rece, întreruptă de gesturi diplomatice simbolice, dar cu efecte reale asupra cooperării bilaterale.
