Loredana Ionescu
Opt state europene au transmis marți un mesaj politic coordonat, cu greutate strategică, în contextul declarațiilor recente făcute de Donald Trump despre Groenlanda. Fără a-l menționa direct pe liderul de la Washington, capitalele europene au reafirmat ferm principiul suveranității și dreptul la autodeterminare al teritoriului arctic, subliniind că orice decizie privind statutul Groenlandei aparține exclusiv Groenlandei și Danemarcei.
Declarația comună vine într-un moment sensibil pentru relațiile transatlantice și transformă Groenlanda într-un nou dosar-test pentru unitatea europeană, dar și pentru echilibrul diplomatic dintre Europa și Statele Unite.
Mesaj european coordonat, cu adresă clară
Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii și Danemarcei au transmis, într-o declarație comună citată de Reuters, un mesaj lipsit de ambiguitate:
„Groenlanda aparține poporului său și numai Danemarca și Groenlanda pot decide asupra chestiunilor care privesc relațiile dintre ele”.
Textul a fost formulat într-un limbaj diplomatic, dar ferm, evitând orice atac direct la adresa lui Trump, însă vizând explicit afirmațiile acestuia despre importanța strategică a teritoriului arctic. Mesajul comun marchează o poziționare rară de unitate politică europeană pe un subiect cu implicații geopolitice majore.
Ulterior, premierul Olandei, Dick Schoof, a anunțat pe platforma X că Țările de Jos „susțin pe deplin” declarația semnată de cele șapte state.
Groenlanda, între miză strategică și principii fundamentale
Documentul transmis de liderii europeni insistă asupra faptului că importanța strategică a Arcticii nu poate justifica încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional. Europa recunoaște rolul regiunii în arhitectura de securitate globală, dar trasează limite clare în fața oricărei ambiții geopolitice.
„Danemarca și Groenlanda, și numai acestea, pot decide cu privire la chestiuni care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată într-un pasaj-cheie al declarației, făcut public de biroul prim-ministrului danez.
Liderii europeni subliniază, totodată, că NATO a stabilit deja Arctica drept o zonă de interes major, iar Regatul Danemarcei, inclusiv Groenlanda, este membru al alianței nord-atlantice.
În acest context, securitatea regiunii trebuie abordată colectiv, nu unilateral.
Arctica, prioritate de securitate pentru Europa
Declarația comună pune accent pe dimensiunea de securitate a Arcticii, dar insistă asupra cooperării multilaterale. Europa transmite că stabilitatea regiunii este esențială nu doar pentru continent, ci și pentru securitatea internațională și transatlantică.
„Securitatea în Arctica rămâne o prioritate cheie pentru Europa și este esențială pentru securitatea internațională și transatlantică. Aceasta trebuie realizată colectiv, în cooperare cu aliații NATO, inclusiv cu Statele Unite”, se precizează în document.
Mesajul este completat de reafirmarea principiilor Cartei ONU, considerate nenegociabile de liderii europeni:
„Trebuie să apărăm principiile Cartei Națiunilor Unite, inclusiv suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor. Acestea sunt principii universale și nu vom înceta să le apărăm”.
Declarațiile lui Trump care au declanșat reacția
Poziția europeană vine pe fondul unor afirmații recente ale lui Donald Trump, care a readus în discuție interesul strategic al Statelor Unite pentru Groenlanda. Fostul și actualul lider de la Casa Albă a invocat motive de securitate națională pentru a justifica importanța teritoriului arctic.
„Avem nevoie de Groenlanda pentru o situație de securitate națională”, a declarat Trump.
El a susținut că regiunea ar fi expusă influenței Rusiei și Chinei: „Este atât de importantă din punct de vedere strategic. În acest moment, Groenlanda este acoperită peste tot de nave rusești și chineze”.
Afirmațiile au reaprins o temă sensibilă, discutată și în trecut, dar care acum capătă o dimensiune geopolitică mai pronunțată, pe fondul tensiunilor globale crescânde.
De ce evită Bruxellesul o confruntare directă
Potrivit Politico, reacția relativ rezervată a Uniunii Europene scoate în evidență dificultatea Bruxellesului de a adopta o linie dură față de Washington. Spre deosebire de alte crize internaționale, cazul Groenlandei plasează UE într-o poziție delicată, între apărarea principiilor și menținerea relației transatlantice.
Comisia Europeană a încercat să sublinieze că situația Groenlandei este fundamental diferită de alte intervenții sau tensiuni internaționale, precum cele din Venezuela.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paola Pinho, a explicat clar această diferență:
„Vă veți aminti că Groenlanda este un aliat al SUA și face parte din alianța NATO. Aceasta este o diferență foarte mare față de situația din Venezuela”.
Ea a adăugat că Bruxellesul nu vede nicio paralelă între cele două cazuri și că sprijinul pentru Groenlanda este necondiționat.
Reacția fermă de la Nuuk
Și la Nuuk, capitala Groenlandei, mesajul european a fost primit ca o confirmare importantă a statutului democratic al teritoriului. Prim-ministrul groenlandez, Jens Frederik Nielsen, a respins categoric orice comparație cu situații precum cea din Venezuela.
El a subliniat că Groenlanda este o democrație consolidată, cu instituții funcționale și cu un cadru constituțional clar în relația cu Danemarca. Orice discuție despre viitorul său trebuie purtată exclusiv în acest cadru.
Groenlanda, un nou test pentru relația Europa–SUA
Dosarul Groenlandei riscă să devină un punct sensibil în relația dintre Europa și Statele Unite, mai ales într-un context internațional marcat de competiția strategică din Arctica. Mesajul transmis de cele opt state europene arată dorința de a apăra principiile fundamentale fără a provoca o ruptură diplomatică.
Pentru moment, Europa a ales un ton calculat, dar poziția este una clară: Groenlanda nu este un obiect de negociere geopolitică, ci un teritoriu cu drepturi și voință proprie, susținut explicit de marile capitale europene.
Sursa foto: Arhivă
