Georgescu Dragos
Leșinul este un episod care sperie, dezorientează și ridică imediat semne de întrebare, mai ales atunci când apare „din senin”. Statisticile medicale arată însă un detaliu constant: femeile leșină mai des decât bărbații. Diferența nu este una întâmplătoare și nu ține de fragilitate, așa cum se crede adesea, ci de particularități biologice, hormonale și fiziologice bine documentate de specialiști.
De ce leșină mai des femeile decât bărbații. Explicațiile medicale care schimbă percepția asupra leșinului
De-a lungul timpului, leșinul a fost minimalizat, pus pe seama emoțiilor sau a stresului, mai ales în cazul femeilor. În realitate, corpul feminin funcționează diferit, iar aceste diferențe pot favoriza apariția episoadelor de sincopă, chiar și la femei tinere, aparent perfect sănătoase.
Leșinul, numit medical sincopă, reprezintă o pierdere temporară a cunoștinței, cauzată de o scădere bruscă a fluxului de sânge către creier. Creierul are nevoie constantă de oxigen și glucoză, iar orice întrerupere, chiar de câteva secunde, duce la „oprirea” temporară a funcțiilor de conștiență.
De cele mai multe ori, leșinul este de scurtă durată, iar persoana își revine spontan. Problema apare atunci când episoadele se repetă sau când apar fără un factor declanșator evident. În cazul femeilor, aceste episoade sunt mai frecvente și au explicații complexe.
Diferențele biologice dintre femei și bărbați
Unul dintre principalele motive pentru care femeile leșină mai des este legat de structura și funcționarea sistemului cardiovascular. În general, femeile au o masă musculară mai mică și un volum sanguin ușor mai redus comparativ cu bărbații. Acest lucru înseamnă că organismul lor poate fi mai sensibil la variații ale tensiunii arteriale.
Atunci când tensiunea scade brusc, fie din cauza deshidratării, a căldurii sau a ridicării rapide în picioare, creierul femeii poate rămâne pentru câteva secunde fără suficient oxigen. Rezultatul este amețeala sau leșinul.
În plus, femeile au o reactivitate diferită a sistemului nervos autonom, cel care controlează funcții involuntare precum ritmul cardiac și tensiunea arterială.
Hormonii joacă un rol esențial în explicarea frecvenței mai mari a leșinului la femei. Estrogenul și progesteronul influențează direct dilatarea vaselor de sânge și modul în care organismul reglează tensiunea arterială.
În anumite perioade ale ciclului menstrual, vasele de sânge se pot dilata mai mult, iar tensiunea poate scădea. Acest fenomen explică de ce unele femei leșină sau au amețeli accentuate înainte sau în timpul menstruației.
De asemenea, fluctuațiile hormonale din sarcină, perimenopauză și menopauză pot accentua instabilitatea tensiunii arteriale, crescând riscul de sincopă.
Menstruația și pierderile de sânge
Un alt factor important este pierderea de sânge asociată menstruației. Chiar și în absența unei anemii diagnosticate, pierderile lunare pot reduce temporar volumul de sânge circulant.
În combinație cu deshidratarea, stresul sau alimentația insuficientă, acest lucru poate duce la scăderea tensiunii și la apariția leșinului. Femeile care au menstruații abundente sunt mult mai predispuse la astfel de episoade, mai ales dacă nu își refac corespunzător rezervele de fier.
Femeile sunt mai predispuse la episoade de hipoglicemie, adică scăderea glicemiei sub valorile normale. Acest lucru se întâmplă adesea din cauza dietelor restrictive, a săritului peste mese sau a dorinței de a controla greutatea corporală.
Creierul este extrem de sensibil la lipsa glucozei. Când nivelul zahărului din sânge scade brusc, pot apărea simptome precum tremurături, transpirații reci, slăbiciune și, în cazuri mai severe, leșin.
Mulți specialiști atrag atenția că femeile care mănâncă neregulat sau țin diete drastice se expun unui risc crescut de sincopă.
Leșinul vasovagal, mult mai frecvent la femei
Cea mai comună formă de leșin este sincopa vasovagală, iar aceasta apare mult mai des la femei. Este un tip de leșin declanșat de o reacție exagerată a sistemului nervos la anumiți stimuli.
Acești stimuli pot include emoțiile intense, stresul, durerea, vederea sângelui sau statul prelungit în picioare. În aceste situații, ritmul cardiac încetinește brusc, vasele de sânge se dilată, iar tensiunea arterială scade rapid.
Femeile au, în general, o sensibilitate mai mare a sistemului nervos autonom, ceea ce explică frecvența crescută a acestui tip de leșin.
Stresul emoțional și epuizarea psihică
Deși nu este exclusiv feminin, stresul cronic afectează diferit femeile. Multe femei își ignoră semnalele corpului, își asumă mai multe responsabilități și ajung la epuizare fizică și emoțională.
Stresul constant determină dezechilibre hormonale și afectează reglarea tensiunii arteriale. În timp, corpul poate „ceda” prin episoade de amețeală sau leșin, ca formă de protecție.
Leșinul apare astfel nu ca o slăbiciune, ci ca un semnal clar că organismul nu mai face față suprasolicitării.
Sarcina și riscul crescut de leșin
În timpul sarcinii, femeile sunt mult mai predispuse la leșin. Volumul de sânge se modifică, vasele se dilată, iar tensiunea arterială poate scădea, mai ales în primul și al doilea trimestru.
De asemenea, poziția uterului poate influența circulația sângelui, mai ales atunci când femeia stă întinsă pe spate. Leșinul în sarcină este relativ frecvent și necesită monitorizare medicală, chiar dacă de multe ori nu are consecințe grave.
Anemia, un factor major ignorat
Anemia, în special cea cauzată de deficitul de fier, este mult mai frecventă la femei. Nivelul scăzut de hemoglobină reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen către creier.
Chiar și formele ușoare de anemie pot provoca amețeli, oboseală și episoade de leșin. Femeile tinere, active, pot considera aceste simptome normale, fără să își dea seama că organismul lor suferă de un deficit important.
Leșinul ca semnal de alarmă
Deși multe episoade de leșin la femei sunt benigne, ele nu trebuie ignorate. Repetarea lor, apariția fără un motiv evident sau asocierea cu alte simptome pot indica probleme mai serioase.
Leșinul apărut în timpul efortului, însoțit de durere toracică sau palpitații, necesită evaluare medicală de urgență, indiferent de sex.
Ce pot face femeile pentru a preveni leșinul
Prevenția începe cu ascultarea semnalelor corpului. Hidratarea corespunzătoare, mesele regulate, evitarea dietelor extreme și gestionarea stresului sunt pași esențiali.
Ridicarea lentă din pat sau de pe scaun, evitarea statului prelungit în picioare și recunoașterea simptomelor premergătoare pot preveni un episod de leșin.
De asemenea, controalele medicale regulate și analizele de rutină pot depista din timp anemii sau alte dezechilibre.
De ce leșinul nu trebuie minimizat
Faptul că femeile leșină mai des nu înseamnă că problema este una minoră. Corpul feminin transmite semnale clare atunci când ceva nu este în regulă. Ignorarea lor poate duce la episoade repetate și la complicații.
Leșinul este, de cele mai multe ori, un mesaj de avertizare. Înțelegerea cauzelor reale și respectarea nevoilor corpului pot transforma acest episod neplăcut într-un semnal util pentru protejarea sănătății.
