Loredana Ionescu
Închiderea centralei termice pe cărbune din Râmnicu Vâlcea va avea un impact major asupra angajaților, fiind așteptate concedieri masive începând din această toamnă. Decizia afectează direct personalul actual al unității, una dintre cele mai mari din zonă.
Decizia care zguduie un oraș mare din România
Autoritățile locale dau însă asigurări că populația municipiului nu va rămâne fără apă caldă și căldură. Sistemul de termoficare va continua să funcționeze, odată cu punerea în funcțiune a unei noi investiții energetice.
Președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a declarat că, din luna septembrie, vor deveni operaționale patru cazane de apă fierbinte, parte a unui proiect în valoare de aproximativ 140 de milioane de euro, care presupune construirea unei noi centrale de producție.
„România va avea în continuare active centralele pe cărbune. 3 grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puțin până la finalul lunii august a anului viitor. (…) Ceea ce este foarte important, Complexul Energetic Oltenia rămâne activ pe cărbune la capacitate maximă până la finalul verii anului viitor, iar o mare parte, de aproximativ 990 MW capacitate instalată, rămâne activă până la finalul anului 2029 cel puțin. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din orașul Craiova, pentru a menține în continuare furnizarea de agent termic pentru populație, energie electrică și abur pentru compania Ford, și cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului (Râmnicu Vâlcea – n.r.), vor produce agent termic pentru locuitori”, a declarat Bogdan Ivan, potrivit Cancan.
O uriașă centrală termică se închide
Închiderea vechiului CET pe cărbune vine însă cu un cost social ridicat. Potrivit estimărilor sindicatelor, aproximativ 700 dintre cei peste 900 de angajați ar urma să fie disponibilizați, odată cu tranziția către noua centrală de cogenerare.
„Prin noul calendar, 900 MW vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030, în condiții controlate și conforme cu cerințele europene. Acest lucru ar fi dus la slăbirea securității energetice a României, la o penurie energetică. În situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, din cauza volumului mult mai mare de importuri, care vedem că au un preț foarte mare, am fi avut și o creștere a facturilor românilor”, punctează ministrul.
„(…) s-a luat în calcul la CTE Turceni un singur grup (TA 5) cu 250 MW și s-a considerat ca TA 4 este în rezervă tehnică, respectiv la CTE Rovinari s-au luat în calcul două grupuri (TA 4 și TA 5) cu un total de 600 MW și s-a considerat că TA 6 este în rezervă tehnică, respectiv la CTE Ișalnița TA 7 s-a considerat retras definiv din exploatare (…)”.
„Prin această aprobare (a variantei revizuite a PNRR, de către Comisia Europeană – n.r.), România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026. Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare”.
La nivel național, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România va putea menține în exploatare trei grupuri energetice pe cărbune până în 2029, în urma renegocierii cu Comisia Europeană a calendarului de decarbonare. Alte două grupuri vor rămâne active cel puțin până la finalul lunii august 2026.
„Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1.425 MW până la data de 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, în total 1.755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW. În acest sens, Ministerul Energiei, în septembrie 2025, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de un consultant independent la cererea Transelectrica SA, precum și cu contribuția Complexului Energetic Oltenia, a transmis Comisiei Europene, în marja renegocierii cu SG Recover a PNRR, propunerea de necesitate și oportunitate a menținerii în funcțiune, în regim comercial, a trei grupuri energetice, precum și păstrarea altor două grupuri în rezervă tehnică, pentru a garanta siguranța sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute”, a transmis instituția.
Bogdan Ivan a subliniat că, fără această renegociere, România ar fi fost obligată să închidă până la 31 decembrie 2025 capacități de producție de 1.755 MW, ceea ce ar fi dus la o creștere accentuată a importurilor de energie și la riscuri majore pentru sistemul energetic.
În paralel, România s-a angajat să finalizeze până în 2029 noile centrale pe gaze naturale de la Turceni și Ișalnița, cu o capacitate totală de 1.325 MW. Proiectele se află în prezent în proceduri de licitație, iar contractele ar urma să fie semnate în prima parte a anului viitor.
Pentru sezonul rece actual, Dispecerul Energetic Național a stabilit un scenariu moderat, bazat pe aproximativ 1.500 MW din producția pe cărbune, cu mai multe grupuri menținute în rezervă tehnică pentru situații de vârf de consum sau evenimente neprevăzute.
Guvernul a transmis că menținerea temporară a centralelor pe cărbune din Gorj, Hunedoara, Craiova și Râmnicu Vâlcea asigură stabilitatea sistemului energetic național și păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă la nivel național, în timp ce tranziția energetică continuă prin investiții în gaze naturale, energie solară și capacități de stocare.
„Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, implicând actualizarea jalonului 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o manieră care să permită adaptarea treptată.
Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în contextul tranziției energetice la nivel european″, se mai arată în comunicatul Ministerului Energiei.
Sursa foto: Arhivă
