Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România ar putea intra într-o recesiune tehnică pe termen scurt, în contextul măsurilor de corecție a deficitului bugetar. Șeful Guvernului susține că economia românească resimte efectele unor ani în care consumul a fost mult peste posibilitățile reale ale statului, iar ajustările actuale sunt inevitabile. Deși evită să vorbească despre un scenariu cert, Bolojan recunoaște că orice corecție bugetară amplă produce, în mod natural, o contracție economică.
România ar putea intra în recesiune economică. Anunțul făcut de Ilie Bolojan
Declarațiile premierului vin pe fondul nemulțumirilor legate de creșterea taxelor locale, eliminarea unor excepții fiscale și presiunea tot mai mare asupra costului vieții. Guvernul încearcă să explice public de ce aceste măsuri sunt considerate necesare și de ce, în lipsa lor, situația bugetară ar deveni imposibil de susținut.
Ilie Bolojan afirmă că nu poate spune cu certitudine dacă România va intra sau nu în recesiune, dar subliniază că există un adevăr economic demonstrat de experiența altor state. Nicio țară care a corectat deficite bugetare mari nu a evitat complet o perioadă de contracție economică. Potrivit premierului, cheia este ca această contracție să fie una temporară și să creeze premisele unei reveniri sănătoase.
„Nu ştiu dacă vom avea recesiune sau nu, dar avem o certitudine: nu există nicio ţară în care s-au luat măsuri de corecţie a deficitelor bugetare care să nu aibă un efect de contracţie economică”, a declarat șeful Guvernului. În viziunea sa, efectele pozitive ar trebui să apară ulterior, prin scăderea importurilor, creșterea exporturilor și reducerea inflației.
Premierul atrage atenția că România trebuie să renunțe la modelul bazat exclusiv pe consum. „Noi nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite. Ani de zile am consumat mult mai mult decât ne-am putut permite, am stat pe consum”, a spus Ilie Bolojan, explicând că această abordare a creat dezechilibre majore în economie.
Ani de excepții și dezechilibre fiscale
Un punct central al discursului premierului este legat de excepțiile fiscale introduse de-a lungul timpului. Potrivit lui Ilie Bolojan, una dintre marile erori ale politicilor publice din ultimii ani a fost proliferarea excepțiilor, care au redus baza de colectare a taxelor și impozitelor.
„Am creat foarte multe excepţii şi, practic, o bună parte din cetăţenii noştri nu plăteau taxe şi impozite locale”, a afirmat premierul. Aceste excepții au vizat categorii diferite, de la persoane cu dizabilități până la proprietari de imobile foarte vechi, nereabilitate. În unele cazuri, eliminarea acestor facilități a dus la creșteri semnificative ale impozitelor, resimțite puternic la nivel local.
Bolojan admite că nu toate aceste situații au fost gestionate corect. Unele probleme țin de legislația adoptată de Guvern, altele de modul în care autoritățile locale au pus în aplicare noile reguli. Această combinație a generat nemulțumiri accentuate în rândul populației.
Majorări peste limitele stabilite de Guvern
Premierul a atras atenția asupra faptului că anumite autorități locale au majorat impozitele, în special pe autovehicule, mult peste limitele stabilite la nivel național. Acest lucru a dus la situații dificile, pentru că legislația actuală nu le mai permite ulterior să reducă taxele la nivelul minim prevăzut de lege.
„Problema pe care o au, după ce au apărut nemulţumirile cetăţenilor, este că de majorat le-au putut majora, dar legislaţia actuală nu le permite să le reducă”, a explicat Ilie Bolojan. Astfel, pe lângă nemulțumirile generale legate de creșterea costului vieții, au apărut și tensiuni generate de aplicarea inegală a măsurilor fiscale.
Aceste situații au accentuat percepția de injustiție în rândul contribuabililor și au pus presiune suplimentară pe relația dintre cetățeni și administrațiile locale.
Ilie Bolojan a precizat că anul 2026 va fi unul de tranziție, iar nivelul impozitelor locale pe care românii îl vor plăti ar trebui să fie apropiat de cel din prezent. Mesajul premierului este că Guvernul nu urmărește o spirală a scumpirilor, ci stabilizarea sistemului și corectarea dezechilibrelor existente.
În același timp, șeful Executivului recunoaște că pentru mulți români orice creștere de taxe sau de costuri reprezintă o presiune reală. „Cu siguranţă sunt mulţi oameni în România pentru care această creştere de impozite şi orice fel de creştere a costului vieţii le creează o presiune suplimentară”, a spus Bolojan, subliniind că nu toți cetățenii au venituri suficient de mari pentru a absorbi aceste șocuri.
Situația autorităților locale, o problemă structurală
Premierul a explicat că una dintre marile vulnerabilități ale României este modul de finanțare a autorităților locale. În timp ce în multe țări europene taxele și impozitele locale acoperă cea mai mare parte a cheltuielilor administrațiilor, în România situația este complet diferită.
Potrivit lui Ilie Bolojan, veniturile proprii ale autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Diferența este suplinită prin transferuri masive de la bugetul central. România ajunge astfel să fie una dintre țările cu cele mai mari transferuri de fonduri de la nivel central către administrațiile locale.
Această dependență structurală creează presiuni enorme asupra bugetului de stat și limitează capacitatea Guvernului de a finanța alte domenii esențiale.
Un alt aspect subliniat de premier este legat de investițiile realizate la nivel local. Aproape jumătate din investițiile publice ale României sunt derulate prin autoritățile locale, însă nu din fondurile proprii ale acestora, ci din bani transferați de Guvern sau din fonduri europene și programe naționale.
Ilie Bolojan consideră că acest model nu mai poate continua la nesfârșit. „Acest lucru nu mai putea continua şi trebuia să luăm nişte măsuri ca să corectăm lucrurile”, a spus premierul, explicând că lipsa responsabilității financiare la nivel local este o problemă majoră pentru sustenabilitatea bugetară a statului.
Care sunt alternativele reale, potrivit Guvernului
În fața criticilor și a nemulțumirilor, Ilie Bolojan a fost direct în privința alternativelor. Potrivit acestuia, opțiunile sunt extrem de limitate. România nu mai poate continua să transfere sume imense către autoritățile locale fără o reformă a sistemului.
„Nu există alte soluţii decât să ne scădem cheltuielile, să ne creştem veniturile, dar nu mai crescând taxe şi impozite, ci încasându-ne veniturile şi să eşalonăm investiţiile”, a explicat premierul. Mesajul său este că problema nu este lipsa ideilor, ci lipsa resurselor reale.
Guvernul încearcă să transmită că măsurile actuale sunt rezultatul unei constrângeri bugetare, nu al unei alegeri politice confortabile.
Ilie Bolojan a recunoscut că există presiuni publice pentru revenirea asupra unor decizii privind taxele și impozitele. Totuși, el avertizează că orice astfel de pas trebuie să vină cu o alternativă bugetară clară.
„Tot ce se propune s-ar putea face, cu o singură condiţie: de unde găsim bani ca să acoperim banii pentru anumite discounturi”, a subliniat premierul. În lipsa unei surse de finanțare, revenirea la vechile practici ar însemna întoarcerea la deficitul excesiv.
Un mesaj de realism economic
Discursul premierului Ilie Bolojan este unul axat pe realism economic. El evită promisiunile populiste și încearcă să explice de ce ajustările sunt inevitabile, chiar dacă sunt nepopulare. Riscul unei recesiuni tehnice este recunoscut, dar este prezentat ca un efect colateral al unei corecții necesare.
Guvernul mizează pe ideea că o contracție economică temporară este preferabilă unei crize bugetare profunde, care ar afecta pe termen lung stabilitatea financiară a țării. În acest context, mesajul central este că România trebuie să învețe să trăiască în limitele propriilor posibilități, după ani în care consumul a fost susținut artificial.
Pentru români, aceste explicații nu atenuează imediat impactul creșterilor de taxe sau al scumpirilor, dar conturează direcția în care Executivul intenționează să meargă în perioada următoare.
