Grigore Madalina
Curtea de Apel București a decis, miercuri, să respingă cererea de suspendare a decretelor de numire în funcția de judecător constituțional pentru Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Solicitarea a fost formulată de avocata AUR Silvia Uscov.
Instanța a considerat că cererile nu sunt întemeiate și a menținut actele de numire în vigoare.
Cererea de suspendare, respinsă ca nefondată
Potrivit minutei instanței, Curtea de Apel București a respins solicitarea privind suspendarea executării actelor administrative prin care cei doi au fost numiți la Curtea Constituțională a României.
„Respinge cererile de suspendare a executării actului administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 (…) şi la Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 (…), formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc, ca nefondate”, este soluţia pe scurt a instanţei.
Prin această decizie, actele de numire rămân valabile până la soluționarea definitivă a cauzei pe fond.
Curtea Constituțională, sesizată în privința vechimii
În același timp, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de avocații Administrației Prezidențiale privind sesizarea Curții Constituționale. Judecătorii constituționali vor trebui să clarifice aspecte legate de interpretarea condițiilor de vechime necesare pentru ocuparea funcției de judecător la CCR.
Instanța a decis să trimită către Curtea Constituțională o excepție de neconstituționalitate referitoare la anumite prevederi din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
„Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma «activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior» ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative, raportat la dispoziţiile art. 53 şi art. 143 din Constituţia României”, precizează Curtea de Apel București.
Ce urmează în dosar
Decizia privind respingerea suspendării nu închide procedura pe fond. Instanța urmează să analizeze în continuare acțiunea principală, iar Curtea Constituțională va trebui să se pronunțe asupra interpretării prevederilor legale invocate.
Clarificarea noțiunii de „activitate juridică sau în învățământul juridic superior” ar putea avea impact asupra modului în care sunt evaluate criteriile de eligibilitate pentru funcția de judecător constituțional.
Hotărârea de miercuri menține, pentru moment, în funcție pe Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, în timp ce dezbaterea juridică privind condițiile de numire continuă în plan constituțional.
