Grigore Madalina
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a transmis un mesaj ferm după ce Curtea Constituțională a României a decis că legea referitoare la pensiile magistraților este constituțională. Șefa instanței supreme afirmă că instituția pe care o conduce va continua demersurile pentru apărarea independenței justiției, inclusiv prin sesizarea forurilor europene competente.
Reacția vine în contextul în care CCR a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de ICCJ în legătură cu actul normativ ce modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați. Decizia Curții a fost adoptată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, după cinci amânări succesive.
„Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a declarat Lia Savonea pentru HotNews.
În opinia sa, hotărârea CCR reprezintă un pas înapoi în ceea ce privește protecția constituțională a statutului magistraților. Șefa Înaltei Curți a susținut că „reculul evident în planul protecției constituționale obligă la reacții ferme”.
Obiecția de neconstituționalitate depusă de ICCJ a vizat mai multe aspecte ale legii adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului. Instanța supremă a argumentat că actul normativ „încalcă standardele internaționale, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
Cu toate acestea, Curtea Constituțională a respins sesizarea și a stabilit că prevederile sunt conforme cu Legea fundamentală.
Legea adoptată prevede modificări importante în ceea ce privește condițiile de pensionare pentru magistrați. Vârsta de pensionare va fi corelată cu vârsta standard din sistemul public de pensii, urmând să crească treptat până la 65 de ani. Majorarea se va realiza gradual, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, până la atingerea pragului stabilit în sistemul public.
Totodată, actul normativ introduce o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani pentru acordarea pensiei de serviciu. Această condiție se referă la vechimea totală, nu exclusiv la perioada lucrată în magistratură, iar aplicarea va fi etapizată.
În ceea ce privește cuantumul, pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții, realizate în ultimele 60 de luni anterior pensionării. În același timp, cuantumul net al pensiei nu va putea depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
Decizia CCR închide, din punct de vedere constituțional, etapa internă a acestui demers legislativ. Totuși, potrivit declarațiilor făcute de Lia Savonea, Înalta Curte nu intenționează să abandoneze demersurile pe care le consideră necesare pentru protejarea statutului magistraților.
„Independența justiției nu este negociabilă”, a reiterat președinta ICCJ, subliniind că instituția va continua să utilizeze căile legale disponibile, inclusiv cele la nivel european.
În acest context, rămâne de văzut dacă vor fi formulate sesizări către instanțe sau organisme europene, așa cum a anunțat șefa Înaltei Curți, și care va fi evoluția dezbaterii privind regimul pensiilor de serviciu în perioada următoare.
