Mirela Loșniță
Data majorării pensiilor rămâne un subiect disputat între autorități și analiști. Ministrul Muncii anunță creșteri de la 1 ianuarie 2027. Specialiștii susțin că indexarea ar putea fi amânată până în 2028. Premierul Ilie Bolojan vorbește despre creșterea vârstei de pensionare. Sustenabilitatea sistemului devine tema centrală a dezbaterii.
Discuțiile privind majorarea pensiilor în România aduc poziții diferite din partea reprezentanților Guvernului și a experților economici. În timp ce ministrul Muncii vorbește despre o indexare programată pentru începutul anului 2027, alte voci susțin că bugetul actual nu ar permite o creștere atât de rapidă.
Anunț important pentru români
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că, începând cu 1 ianuarie 2027, pensiile ar urma să fie indexate cu aproximativ 12%. În medie, această creștere ar însemna circa 330 de lei în plus pentru pensionari.
Oficialul a transmis că „înghețarea punctului de pensie nu trebuie să se mai întâmple în 1 ianuarie 2027”, exprimându-și încrederea că majorarea va putea fi aplicată.
Pentru a susține această indexare ar fi necesare aproximativ 3,5 miliarde de euro pentru anul 2027, potrivit estimărilor citate în spațiul public. Suma ar trebui asigurată din bugetul de stat, într-un context economic deja tensionat.
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027 ar putea fi dificil de realizat în condițiile actuale. El a precizat că o eventuală indexare ar putea avea loc mai degrabă în 2028, dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale.
„Atâta timp cât Guvernul se împrumută masiv pentru a plăti pensiile și salariile, e lesne de înțeles că o majorare a acestora poate interveni, probabil din 2028, plecând de la două condiții esențiale – în cazul pensiilor să crească numărul angajaților (contribuabilii la bugetul de pensii) iar în privința salariilor din sectorul bugetar să avem o reformă reala a aparatului public care să genereze fondurile necesare”, a spus analistul la Antena 3.
Potrivit acestuia, fără creșterea numărului de contribuabili și fără o restructurare clară a aparatului bugetar, resursele necesare pentru indexare ar putea lipsi.
Poziția fostului ministru al Finanțelor
Fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat că este „prematur” să se discute în prezent despre dezghețarea pensiilor.
„Este prematur să discutăm despre dezghețare (n.r. pensiilor) în acest moment. Îmi doresc să fim în situația în care pe baza execuției bugetare din 2026, să putem arăta o îmbunătățire semnificativă a situației din care am venit. Altfel, ar fi doar promisiuni sau angajamente”, a afirmat Nazare la TVR.
Mesajul său indică faptul că decizia privind creșterea pensiilor va depinde în mare măsură de execuția bugetară și de echilibrul financiar din următorii ani.
Premierul Bolojan anunță schimbări privind vârsta de pensionare
În paralel cu discuțiile despre indexare, premierul Ilie Bolojan a adus în atenție problema sustenabilității sistemului de pensii. El a explicat că România se confruntă cu o scădere accentuată a populației active.
”Primul este legat de necesitatea de a creşte vârsta de pensionare pentru toate categoriile de angajaţi din România care beneficiază într-o formulă sau alta de pensionare anticipată. Şi am mai spus şi spun, ţara noastră nu îşi mai permite să pensioneze oameni la 48, 49, 51, 52 de ani. Acesta este adevărul”, afirmă Ilie Bolojan.
Acesta a avertizat că este o problem care ţine de sustenabilitatea sistemului de pensii în anii următori. ”Trebuie să creştem vârsta de pensionare. Acesta este fondul problemei. Ministerele care sunt responsabile vor veni cu propunere în acest sens, iar, aşa cum s-a întâmplat şi la magistraţi, şi în aceste zone, pentru cei care astăzi îndeplinesc vârsta de pensionare, va fi o perioadă tranzitorie şi dânşii vor putea să opteze pentru pensionarea după actuala lege, fără să fie afectaţi de noile prevederi. Pentru că, aşa cum ştiţi, prevederile noi au acţiune doar pentru viitor”, a mai declarat Bolojan.
Ilie Bolojan a subliniat că noile generații sunt de trei ori mai mici decât cele care ies la pensie, ceea ce pune presiune pe bugetul public. În opinia sa, creșterea vârstei de pensionare este necesară pentru a menține echilibrul sistemului.
