Georgescu Dragos
O vastă rețea de supraveghere și operațiuni cibernetice, construită pe parcursul mai multor ani de serviciile secrete israeliene și americane, ar fi permis infiltrarea profundă a Teheranului și asasinarea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit unei ample analize publicate de Financial Times. Investigația descrie un mecanism complex de colectare de date, interceptări și modelare informațională care ar fi transformat capitala Iranului într-un teritoriu cartografiat în detaliu de la distanță.
Cum a fost ucis ayatollahul Ali Khamenei. Operațiunea ultra secretă făcută de CIA și Mossad. “Cunoșteam Teheranul cum cunoaștem Ierusalimul”
Conform publicației, aproape toate camerele de supraveghere a traficului din Teheran ar fi fost piratate de ani de zile. Fluxurile video ar fi fost criptate și redirecționate către servere aflate în Tel Aviv și în sudul Israelului. Infrastructura ar fi permis nu doar monitorizarea deplasărilor oficialilor iranieni, ci și observarea rutinei zilnice a cercurilor de securitate din jurul liderului suprem.
Una dintre camerele compromise ar fi oferit armatei israeliene informații despre locurile unde oficialii de rang înalt își parcau mașinile personale. Aceeași sursă ar fi furnizat indicii despre funcționarea unei porțiuni a reședinței lui Khamenei, situată în apropierea străzii Pasteur. Datele colectate ar fi fost integrate în sisteme de analiză avansată, capabile să construiască ceea ce ofițerii de informații numesc un „model de viață”.
Algoritmi complecși ar fi completat dosarele despre agenții de securitate iranieni. În aceste baze de date ar fi fost incluse adresele personale, orele de serviciu, traseele zilnice și, mai ales, persoanele pe care aceștia le protejau. Scopul era identificarea centrelor reale de putere și a vulnerabilităților logistice. În timp, harta relațională a capitalei ar fi devenit tot mai precisă.
Unitatea israeliană 8200, specializată în interceptări și operațiuni cibernetice, ar fi jucat un rol central. Structura este considerată una dintre cele mai sofisticate componente ale aparatului de informații israelian. În paralel, agenția externă Mossad ar fi furnizat resurse umane și contacte din interiorul Iranului. Informațiile brute ar fi fost sintetizate zilnic de serviciile militare israeliene.
Metoda utilizată pentru identificarea țintelor ar fi inclus analiza rețelelor sociale, o tehnică matematică aplicată asupra miliardelor de puncte de date. Prin această abordare, serviciile ar fi putut descoperi centre de greutate improbabile în procesul decizional iranian. Modelul ar fi indicat noi persoane de supravegheat și eventual neutralizat.
„În cultura serviciilor de informații israeliene, informațiile despre țintire sunt cea mai esențială problemă tactică – sunt concepute pentru a permite o strategie”, a declarat Itai Shapira, general de brigadă în rezerva militară israeliană, citat de Financial Times. „Dacă se decide că cineva trebuie asasinat, în Israel cultura este: «Vom furniza informațiile despre țintire».”
Un oficial al serviciilor ar fi rezumat strategia printr-o formulare sugestivă: „Le-am luat ochii mai întâi”. Expresia ar face trimitere la neutralizarea capacităților de supraveghere și reacție ale Iranului înaintea loviturii decisive. În paralel cu colectarea informațiilor, ar fi fost pregătite mijloacele tehnice pentru o intervenție rapidă.
Publicația menționează utilizarea rachetelor Sparrow, muniții de precizie capabile să lovească ținte de dimensiuni reduse de la peste 1.000 de kilometri distanță. Variantele acestui sistem ar fi permis atacarea unui obiectiv punctual fără a intra în raza sistemelor iraniene de apărare antiaeriană. Distanța ar fi oferit un avantaj strategic decisiv.
“Cunoșteam Teheranul cum cunoaștem Ierusalimul”, a spus o sursă israeliană, conform sursei citate.
Înaintea atacului, serviciile ar fi stabilit, împreună cu Central Intelligence Agency, că Khamenei urma să participe la o întâlnire într-o dimineață de sâmbătă la birourile sale din apropierea străzii Pasteur. Oportunitatea ar fi fost considerată rară. Eliminarea simultană a mai multor membri ai conducerii iraniene ar fi fost dificil de repetat în condiții de război deschis.
Analiștii ar fi estimat că, odată început un conflict oficial, liderii iranieni s-ar fi retras în buncăre subterane. Unele dintre aceste facilități sunt considerate rezistente la bombardamente convenționale. Spre deosebire de liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, care petrecuse ani în ascunzători, Khamenei nu trăia permanent în clandestinitate.
Ce s-a întâmplat, de fapt, în ziua fatidică
Nasrallah fusese ucis în septembrie 2024, după ce avioane israeliene au bombardat ascunzătoarea sa din Beirut. În cazul lui Khamenei, sursele citate susțin că acesta meditase public asupra posibilității de a fi ucis și își minimalizase propria importanță în raport cu republica islamică. Totuși, în timpul războiului ar fi adoptat anumite măsuri de precauție.
„Era neobișnuit ca el să nu fie în buncărul său – avea două buncăre – și dacă ar fi fost, Israelul nu ar fi putut ajunge la el cu bombele pe care le au”, a declarat una dintre persoanele intervievate. Potrivit doctrinei militare israeliene, două confirmări independente sunt necesare pentru validarea unei ținte. Ofițeri diferiți ar fi trebuit să ateste prezența liderului la locația vizată.
Serviciile ar fi utilizat datele obținute din camerele de trafic și din perturbarea rețelelor mobile pentru a confirma desfășurarea întâlnirii. În paralel, turnurile de telefonie din zona străzii Pasteur ar fi fost afectate. Telefoanele ar fi apărut ocupate la apel, blocând eventuale avertismente către echipa de protecție.
Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Interarme al SUA, a declarat că armata americană a lansat atacuri cibernetice care „au perturbat, degradat și orbit capacitatea Iranului de a vedea, comunica și răspunde”. Aceste acțiuni ar fi deschis calea pentru bombardamentul aerian israelian.
Avioanele israeliene ar fi zburat ore întregi pentru a ajunge la momentul stabilit. Potrivit unui fost oficial superior al serviciilor, până la 30 de muniții de precizie ar fi fost lansate asupra complexului. Lovitura ar fi avut loc dimineața. Președintele american Donald Trump a afirmat la Fox News că oficialii iranieni se aflau la micul dejun în momentul impactului.
Armata israeliană a susținut că atacul în timpul zilei a oferit un avantaj tactic. Decizia de a lovi dimineața ar fi generat surpriză, în pofida pregătirii intense a Iranului. Contextul descris de Financial Times conturează o operațiune pregătită pe termen lung, în care informația, tehnologia și coordonarea strategică au fost decisive.
Evenimentul, dacă se confirmă integral, marchează un moment major în confruntarea dintre Israel și Iran. Articolul sugerează că rezultatul nu a fost o reacție spontană, ci finalul unei campanii meticuloase, construită pe ani de infiltrare digitală și analiză sistematică.
