Vanatoru Andreea
Situația din Orientul Mijlociu continuă să se tensioneze pe fondul conflictului militar dintre Statele Unite și Iran, care se apropie de două săptămâni de la declanșare, pe 28 februarie. Presa americană relatează că Washingtonul pregătește noi consolidări militare în regiune, inclusiv trupe ale pușcașilor marini și nave suplimentare.
Potrivit informațiilor publicate de The New York Times, aproximativ 2.500 de militari din cadrul United States Marine Corps au fost trimiși spre zonă, alături de trei nave militare. În același timp, The Wall Street Journal citează oficiali americani care susțin că nava de asalt amfibie USS Tripoli (LHA-7), staționată în mod obișnuit în Japonia, se îndreaptă și ea către Orientul Mijlociu împreună cu unitățile de pușcași marini aflate la bord.
Washingtonul susține că operațiunile militare au avut rezultate majore
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferință de presă la Pentagon că operațiunea militară desfășurată împotriva Iranului reprezintă un succes fără precedent. El a criticat presa pentru că ar minimaliza rezultatele obținute de forțele americane și israeliene pe câmpul de luptă.
Oficialul a susținut că, după aproape două săptămâni de bombardamente și atacuri coordonate, infrastructura militară iraniană a fost grav afectată. Potrivit afirmațiilor sale, Iranul ar fi pierdut capacități importante, inclusiv o mare parte din forța aeriană, elemente ale marinei militare și o parte din sistemele de apărare antirachetă.
Hegseth a afirmat că peste 15.000 de obiective militare ar fi fost lovite de la începutul campaniei aeriene comune desfășurate de SUA și Israel.
Atac american asupra unei insule strategice pentru exporturile de petrol
Tensiunile au escaladat și după declarațiile făcute de președintele american Donald Trump, care a anunțat că armata SUA a executat un raid aerian de amploare asupra Insula Kharg, un punct strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului.
Situată la aproximativ opt kilometri de coasta iraniană, insula gestionează aproape 90% din exporturile de țiței ale țării. Trump a susținut că operațiunea a distrus toate obiectivele militare aflate pe insulă, dar a precizat că infrastructura petrolieră nu a fost atacată, invocând „motive de decență”.
El a avertizat însă că Washingtonul ar putea reconsidera această decizie dacă Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global — va continua să fie blocată pentru navele comerciale.
Un oficial american a confirmat pentru CNN că operațiunea militară a fost un „atac la scară largă”, însă nu a confirmat în mod explicit distrugerea tuturor țintelor militare, așa cum a afirmat Trump.
Imagini video publicate ulterior pe platforma Truth Social arată explozii puternice și coloane de fum ridicându-se de pe insulă. Analiza imaginilor realizată de CNN, prin geolocalizare și comparație cu fotografii satelitare, indică lovituri asupra pistei aeroportului și a unor facilități militare.
Iranul amenință cu represalii
Teheranul a reacționat rapid la aceste evoluții. Comandamentul militar iranian Khatam al-Anbiya a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice sau petroliere a Iranului va atrage represalii asupra unor facilități din regiune aparținând companiilor petroliere cu legături americane.
Agenția de presă iraniană Fars News Agency a afirmat că infrastructura petrolieră de pe Insula Kharg nu ar fi fost afectată de atacuri. Potrivit aceleiași surse, peste 15 explozii au fost raportate în zonă, iar atacurile ar fi vizat sisteme de apărare, baza navală Joshen, turnul de control al aeroportului și un hangar pentru elicoptere.
Atac asupra unei școli evreiești în Europa
Pe fondul conflictului regional, incidentele de securitate s-au intensificat și în Europa. În Amsterdam, o explozie a avariat o școală evreiască, autoritățile suspectând un atac deliberat.
Primarul orașului, Femke Halsema, a declarat pentru agenția olandeză ANP că explozia a produs pagube limitate, dar că incidentul pare să fi vizat direct comunitatea evreiască. Poliția analizează imaginile de pe camerele de supraveghere care ar surprinde persoana responsabilă pentru detonarea dispozitivului.
Incidentul a avut loc la doar o zi după ce autoritățile olandeze au arestat patru suspecți acuzați că ar fi provocat o explozie în fața unei sinagogi din Rotterdam, incident care a declanșat un incendiu și a deteriorat clădirea.
După declanșarea conflictului militar dintre SUA, Israel și Iran, numeroase instituții evreiești din lume — inclusiv școli, sinagogi și centre comunitare — și-au întărit măsurile de securitate.
Noi lovituri în Liban
În paralel, presa libaneză a relatat că o lovitură aeriană israeliană a vizat o clădire rezidențială dintr-o suburbie nordică a capitalei Beirut. Atacul a avut loc în zona Nabaa–Burj Hammoud, în afara principalelor bastioane ale organizației Hezbollah din sudul orașului.
Un jurnalist al agenției Agence France-Presse prezent la fața locului a observat pagube semnificative la clădire, inclusiv o gaură vizibilă în structura acesteia.
Critici dure din partea Iranului la adresa Europei
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a criticat dur poziția statelor europene, afirmând că acestea au sprijinit conflictul împotriva Iranului în speranța de a obține un sprijin mai mare din partea Washingtonului în războiul din Ucraina.
Potrivit lui Araghchi, rezultatul ar fi fost însă diferit: tensiunile globale ar fi dus la relaxarea restricțiilor privind importurile de petrol rusesc. Într-o postare pe platforma X, el a calificat această strategie drept „patetică”.
Posibile scenarii pentru finalul conflictului
Fostul diplomat american Elliott Abrams, care a fost trimis special pentru Iran și Venezuela în timpul administrației Trump, a declarat într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour de la CNN că există două scenarii posibile pentru finalul războiului.
În opinia sa, conflictul s-ar putea încheia fie printr-o revoltă internă împotriva regimului de la Teheran, fie printr-o decizie politică a lui Donald Trump de a opri campania militară după atingerea obiectivelor strategice. Abrams consideră însă mai probabil al doilea scenariu, afirmând că prăbușirea regimului iranian rămâne o posibilitate incertă, care ar putea dura ani.
foto: arhivă
