Grigore Madalina
Președintele Nicușor Dan a semnat luni, 30 martie 2026, un număr semnificativ de decrete care vizează sistemul judiciar. Într-o singură seară au fost aprobate 14 decizii, dintre care zece privesc judecători și patru procurori, în contextul schimbărilor recente privind pensiile magistraților.
Deciziile vin pe fondul unui val de pensionări accelerate din sistem, după modificările legislative și hotărârile Curții Constituționale legate de pensiile speciale.
Val de pensionări după modificarea legii
Noile reguli adoptate prevăd creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
În urma acestor schimbări, tot mai mulți magistrați aleg să iasă din sistem, ceea ce a dus la un număr mare de decrete semnate într-un timp foarte scurt.
Președintele a promulgat recent legea privind pensiile magistraților, după ce aceasta a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională, în urma mai multor amânări.
În motivare, Curtea a explicat clar cadrul legal al acestor modificări:
„nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”.
Ce decrete au fost semnate
Printre decretele semnate se numără atât numiri, cât și pensionări din sistem.
Au fost aprobate mai multe treceri din funcția de procuror în cea de judecător, în baza hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, patru judecători au fost eliberați din funcție prin pensionare, cu date diferite de intrare în vigoare, începând chiar din 31 martie și până la jumătatea lunii aprilie.
În paralel, a fost promulgată și legea pentru modificarea și completarea Legii responsabilității fiscal-bugetare.
Înalta Curte acționează Guvernul în instanță
În același context tensionat, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să dea în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor.
Motivul îl reprezintă refuzul de a aloca fondurile necesare pentru plata salariilor restante ale magistraților, stabilite prin hotărâri definitive.
Instanța supremă solicită:
„Obligarea pârâților (n.r. Guvernului și Ministerului de Finanțe) la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților”;
„Emiterea actelor administrative și efectuarea tututor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scandente în 2026”.
De asemenea, ÎCCJ cere ca Guvernul să fie obligat să aloce aceste sume într-un termen de maximum 10 zile.
Mai mult, instanța solicită sancțiuni pentru întârzieri:
„persoanele responsabile”, respectiv prim-ministrul și ministrul Finanțelor, să fie amendate cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Totodată, sunt cerute penalități de 2% pentru fiecare zi de întârziere.
Contextul conflictului bugetar
Potrivit documentelor, ÎCCJ susține că aproximativ 2 miliarde de lei din bugetul destinat plății salariilor restante au fost redirecționați.
Din această sumă:
- 1,1 miliarde de lei au fost alocați pentru ajutoare destinate pensionarilor și persoanelor vulnerabile;
- 770 de milioane de lei au fost direcționați către autoritățile locale.
Decizia a fost luată în timpul dezbaterilor parlamentare asupra bugetului pe 2026 și a generat reacții în sistemul judiciar.
Acțiunea în instanță vine la doar câteva zile după ce Înalta Curte a transmis și o plângere prealabilă Guvernului.
