Grigore Madalina
Rusaliile, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, sunt celebrate în fiecare an la 50 de zile după Paște. În 2026, această sărbătoare aduce românilor un weekend prelungit, odată cu zilele libere legale acordate de stat.
Când se sărbătoresc Rusaliile în 2026
În 2026, Paștele ortodox a fost celebrat pe 12 aprilie. Astfel, Duminica Rusaliilor cade pe 31 mai, iar a doua zi, luni, este sărbătorită pe 1 iunie.
Ambele zile sunt declarate nelucrătoare, ceea ce înseamnă că angajații beneficiază de două zile libere consecutive.
Ce semnifică sărbătoarea Rusaliilor
Rusaliile, cunoscute și ca „Pogorârea Sfântului Duh” sau „Cincizecimea”, marchează momentul în care Sfântul Duh s-a coborât asupra apostolilor.
Această sărbătoare are o semnificație profundă în creștinism, fiind considerată și ziua de început a Bisericii creștine. Potrivit tradiției, în acea zi, apostolii au început să răspândească învățătura lui Hristos.
În Sfânta Scriptură este descris momentul astfel:
„Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna — Duhul Adevărului. Lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște. Dar voi-L cunoașteți, căci El locuiește cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani; Eu voi veni la voi.” (Ioan 14:16–18)
Evenimentul este completat de relatarea din Faptele Apostolilor:
„Când a venit ziua Cincizecimii, erau cu toții împreună într-un singur loc. Deodată s-a auzit din cer un vuiet, ca de vânt puternic, care umplu toată casa unde stăteau. Au văzut niște limbi ca de foc care se despărțeau și se așezau pe fiecare dintre ei. Toți au fost plini de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.” (Faptele Apostolilor 2:1–4)
De ce este Cincizecimea atât de importantă
Denumirea de „Cincizecime” vine de la faptul că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paște. Inițial, aceasta era o sărbătoare evreiască dedicată recunoștinței pentru recolte.
În tradiția creștină, însă, sensul s-a schimbat, fiind legat de pogorârea Sfântului Duh și de întemeierea Bisericii.
Rusaliile sunt considerate a doua ca importanță după Paște și se numără printre puținele sărbători care oferă două zile libere legale în România.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Sărbătoarea este însoțită de numeroase obiceiuri populare, diferite de la o regiune la alta. În credința populară, Rusaliile sunt asociate cu ielele, ființe mitologice despre care se spune că pot aduce necazuri celor care nu respectă tradițiile.
Pentru protecție, oamenii obișnuiau să poarte plante precum leușteanul sau să împodobească locuințele cu ramuri de nuc, tei sau stejar, sfințite la biserică.
În Oltenia, credincioșii duc la biserică frunze de nuc, care sunt apoi păstrate în casă pentru protecție. Tot aici, femeile merg la cimitir și împart pomeni pentru cei adormiți.
Un obicei cunoscut este Călușul, un dans ritualic practicat în această perioadă, considerat a avea rol de vindecare și protecție.
În Ardeal, există tradiții precum „împănatul boului” sau „udatul nevestelor”, practicate pentru sănătate și belșug.
În multe zone, se evită certurile, muncile grele sau călătoriile lungi, iar oamenii respectă aceste zile ca pe unele de odihnă și rugăciune.
Moșii de vară și pomenirea celor adormiți
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este dedicată Moșilor de vară, când credincioșii pomenesc sufletele celor trecuți în neființă.
Se împart colaci, colivă, fructe și băuturi, în vase de lut, ca semn de respect și pomenire.
Rusaliile rămân astfel o sărbătoare importantă, atât din punct de vedere religios, cât și tradițional, fiind un moment de reflecție, comuniune și respect față de credință și familie.
