Mirela Loșniță
Viitorul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, intenționează să refacă alianța strânsă dintre Viena și Budapesta — un demers descris de presa internațională drept o reluare simbolică a „proiectului austro-ungar”. În realitate, mișcarea ar putea slăbi semnificativ Grupul de la Vișegrad și ar reașeza echilibrele de putere din regiune, scrie publicația slovacă Aktuality.sk.
Péter Magyar pregătește o nouă alianță cu Viena
Anunțul lui Magyar, făcut la scurt timp după victoria împotriva lui Viktor Orbán, a generat dificultăți de traducere din engleză în mai multe limbi central-europene. În slovacă și cehă există termenul „Uhorsko” pentru Ungaria istorică — un cuvânt care nu are echivalent în maghiară sau în majoritatea celorlalte limbi. Astfel, declarația sa că vrea să refacă „imperiul austro-ungar”, preluată de portalul bruxellez Politico, se referea, de fapt, la reluarea cooperării bilaterale Viena–Budapesta, tensionată de cei 16 ani de guvernare ai lui Orbán.
„În trecut am împărțit aceeași țară, iar Austria este un partener economic important pentru Ungaria. Vreau să consolidez relațiile dintre Ungaria și Austria din motive istorice, dar și culturale și economice”, a declarat Magyar după alegeri, citat de portalul german Die Welt.
O moștenire imperială cu greutate economică
Publicația austriacă ORF subliniază că viitorul premier maghiar intenționează să revigoreze influența Europei Centrale folosindu-se de moștenirea imperială, dar mai ales de legăturile economice prezente. Granița dintre Austria și Ungaria, lungă de aproximativ 350 de kilometri, este astăzi un coridor activ — schimburi comerciale susținute și circulație intensă a persoanelor.
Cifrele confirmă greutatea acestei relații: Austria este al doilea cel mai mare investitor în Ungaria, după Germania, cu un volum total de peste 11,7 miliarde de euro. Aproximativ 134.000 de maghiari lucrează în Austria, mulți dintre ei făcând naveta zilnic peste graniță.
Magyar urmărește, prin apropierea de guvernul federal condus de ÖVP, și o influență sporită la Bruxelles, scrie publicația austriacă Kurier.at. Partidul său, Tisza, face parte — la fel ca ÖVP — din grupul Partidului Popular European din Parlamentul European, ceea ce ar putea facilita coordonarea politică la nivel comunitar.
Calendarul investirii și prima vizită la Viena
Înainte de orice demers diplomatic major, Magyar trebuie investit oficial. Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a anunțat marți seara că ședința constitutivă a noului parlament va avea loc pe 9 mai. Magyar a declarat în repetate rânduri că dorește să fie ales prim-ministru la prima reuniune a noului legislativ și să depună jurământul în aceeași ședință. Mai mult, intenționa ca aceasta să aibă loc într-un weekend, pentru a celebra ulterior, alături de zeci de mii de maghiari, în Piața Kossuth din fața parlamentului, un „festival al democrației”.
Prima vizită externă a viitorului premier va fi la Varșovia. A doua, programată în prezent pentru 20 mai, îl va duce la Viena — înainte chiar de Bruxelles, ceea ce subliniază prioritatea pe care o acordă apropierii de Austria.
Slăbirea Grupului de la Vișegrad
Una dintre mizele politice ale strategiei lui Magyar este reașezarea Grupului de la Vișegrad (V4), alianța informală dintre Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Magyar a propus public fuziunea V4 cu formatul Slavkov — un cadru de cooperare între Austria, Cehia și Slovacia. Subiectul ar putea figura pe agenda primelor vizite bilaterale.
Combinația dintre cele două formate ar însemna includerea Austriei într-un mecanism mai larg de cooperare central-europeană, dar și o diluare a influenței Poloniei în actualul V4 — o miză deloc neglijabilă în contextul actual.
Punctele de divergență: Rusia, Ucraina, energia
Apropierea Ungaria–Austria nu este însă lipsită de tensiuni potențiale. Die Welt amintește că divergențele ar putea apărea pe trei fronturi majore: politica de securitate, politica externă și energia.
În privința Rusiei, Polonia consideră Moscova o amenințare existențială, în timp ce Magyar a semnalat, după victoria electorală, disponibilitatea de a dialoga inclusiv cu Vladimir Putin. Mai mult, viitorul premier maghiar a anunțat că va analiza „toate contractele” Ungariei privind livrările de energie din Rusia, urmând să le renegocieze și, „dacă va fi necesar”, să le rezilieze.
În privința Ucrainei, Austria și Polonia susțin activ acordarea de noi ajutoare din partea UE pentru țara afectată de război. Magyar dorește ca Ungaria să fie exceptată de la contribuțiile financiare pentru Kiev, invocând situația bugetară dificilă a țării. Tot el are o poziție mai rezervată în privința accelerării aderării Ucrainei la UE.
În multe alte chestiuni — în special migrația — guvernele conservatoare din Europa Centrală au poziții apropiate, ceea ce ar putea facilita coordonarea pe alte dosare europene.
Politico a titrat că „Magyar vrea să readucă monarhia austro-ungară pe hartă”. O renaștere reală a monarhiei habsburgice, destrămate în 1918, este însă puțin probabilă. Magyar pledează, mai degrabă, pentru o cooperare mai strânsă între cele două țări și, în general, între Ungaria și vecinii săi — o axă pragmatică, construită pe interese economice și o memorie istorică partajată, nu pe ambiții imperiale.
