Georgescu Dragos
România a terminat pe locul 3 la Eurovision 2026, cu Alexandra Căpitănescu și piesa rock „Choke Me” — un rezultat spectaculos, o revenire triumfală a țării noastre într-o competiție din care lipsise sau în care performase modest în ultimii ani. Ar fi trebuit să fie o sărbătoare pură. Și a fost, în mare parte. Dar în mijlocul bucuriei, un detaliu a aprins un incendiu diplomatic și mediatic între România și Republica Moldova: juriul moldovean a acordat României doar 3 puncte — în timp ce publicul din aceeași țară îi dădea 12 puncte, scorul maxim.
Scandal uriaș după ce Moldova a dat doar 3 puncte României la Eurovision 2026. Se cer demisii
Divergența uriașă dintre verdictul juriului profesionist și cel al publicului din Republica Moldova a generat un val de indignare care a depășit rapid granițele rețelelor sociale și a ajuns în Parlamentul de la Chișinău.
Dinu Plîngău, deputat al Partidului Acțiunii și Solidarității — partidul pro-european aflat la guvernare în Republica Moldova — nu a ales calea diplomației discrete. A scris direct pe Facebook, cu o claritate care nu lasă loc de interpretări, că situația creată de juriul moldovean la Eurovision 2026 este inacceptabilă și că singura reacție credibilă este demisia conducerii Teleradio-Moldova, instituția publică responsabilă de constituirea juriului țării la competiție.
„Nu cred că vreo anchetă sau vreo justificare poate fi credibilă în această situație. TRM-ul nu este la primul scandal enorm. Doar demisii în conducerea instituției mai poate spăla un pic rușinea. Dacă nu urmează demisii, poziția mea este ca Parlamentul să pregătească hotărârea de destituire a conducerii instituției din funcțiile ocupate”, a scris Plîngău.
Mesajul are două niveluri. Primul este unul de responsabilitate instituțională — TRM, ca instituție publică finanțată din bani publici, are obligația de a constitui un juriu credibil, reprezentativ și care să reflecte gusturile și valorile publicului pe care îl deservește. Al doilea nivel este unul politic — dacă conducerea TRM nu își asumă responsabilitatea prin demisii voluntare, Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să o facă în locul ei prin vot.
Este un semnal că scandalul Eurovision 2026 nu va fi uitat rapid și că va avea consecințe instituționale reale în Republica Moldova.
Ce a votat juriul moldovean și ce a votat publicul
Pentru a înțelege amploarea scandalului, trebuie privite cifrele în paralel.
Juriul profesionist din Republica Moldova, format din șapte membri — Andrei Zapșa, Pavel Orlov, Stanislav Goncear, Cătălina Solomac, Corina Calreac, Ilona Stepan și Victoria Cușnir — a acordat punctele în felul următor: 12 puncte Poloniei, 10 puncte Israelului, 8 puncte Greciei, 7 puncte Bulgariei, 6 puncte Norvegiei, 5 puncte Cehiei, 4 puncte Australiei, 3 puncte României, 2 puncte Franței și 1 punct Italiei.
România — țara vecină, cu care Republica Moldova împarte limba, cultura, o bună parte din istorie și milioane de legături familiale — a primit doar 3 puncte. Locul 8 din 10 în clasamentul juriului moldovean.
Publicul din Republica Moldova a gândit complet altfel. Telespectatorii moldoveni au acordat României 12 puncte — scorul maxim posibil. Locul 1 în inimile oamenilor de rând din țara de peste Prut.
Diferența dintre cele două scoruri — 3 puncte de la juriu, 12 puncte de la public — este cea mai mare divergență posibilă în sistemul de votare Eurovision și a ridicat imediat întrebări despre criteriile după care au votat membrii juriului profesionist.
Prezentatoarea care a refuzat să citească punctele
Unul dintre cele mai emoționante și mai comentate momente ale serii de la Viena a fost reacția Margaritei Druță, prezentatoarea Teleradio-Moldova care trebuia să anunțe în direct punctele acordate de juriul moldovean.
Margarita Druță a refuzat inițial să intre în direct și să citească scorul. Motivul invocat a fost simplu și profund uman — audiența sa este formată în proporție covârșitoare din români și din moldoveni cu sufletul la România, iar să anunțe 3 puncte pentru țara vecină i se părea o misiune pe care nu putea să o îndeplinească cu conștiința curată.
„L-am sunat pe domnul director de la Teleradio din Moldova și am zis: Domnul Andrei, scuzați-mă, dar eu refuz asta să prezint! Eu am audiență de 1.600.000 de oameni din România”, a declarat Druță după finalul competiției.
Gestul prezentatoarei a fost salutat în România ca un act de curaj și de onestitate. A ales să fie om înainte de a fi angajată a instituției. Că până la urmă a intrat totuși în direct și a citit punctele este un detaliu secundar — ceea ce contează este că reacția sa a arătat că și în interiorul TRM existau oameni care considerau verdictul juriului o rușine.
Explicația unui membru al juriului
Victoria Cușnir, unul dintre cei șapte membri ai juriului moldovean, a simțit nevoia să explice public decizia grupului pentru newsmaker.md, în contextul valului de critici care a urmat.
Fără a intra în detaliile argumentelor aduse de Cușnir — pentru că acestea țin de judecăți artistice subiective, cum este și firesc în orice juriu muzical — esența poziției sale a fost că juriul a votat după criterii profesionale, nu după criterii de proximitate culturală sau geografică.
Această explicație, oricât de legitimă ar fi în teorie, a convins puțin lume în practică. Publicul moldovean — care a votat exact invers față de juriu — a demonstrat că, pentru omul de rând, apropierea față de România și admirația pentru prestația Alexandrei Căpitănescu au cântărit mai mult decât orice criteriu tehnic invocat de profesioniști.
Alexandra Căpitănescu — locul 3 și întoarcerea acasă
În tot acest scandal, artista care a reprezentat România la Eurovision 2026 a rămas deasupra valului. Alexandra Căpitănescu a obținut locul 3 în Marea Finală de la Viena cu piesa rock „Choke Me” — un rezultat remarcabil, care marchează una dintre cele mai bune clasări ale României în istoria competiției.
Întoarcerea sa în țară a fost un moment de bucurie autentică. Artista a mulțumit publicului și echipei care a susținut-o pe parcursul întregii competiții și a transmis un mesaj care a rezonat puternic: „România a demonstrat că poate fi un popor unit.”
Această frază capătă o semnificație aparte în contextul scandalului cu juriul moldovean. Unitatea de care a vorbit Căpitănescu s-a manifestat tocmai în momentul în care publicul — inclusiv cel din Republica Moldova — a votat cu inima, dincolo de granițe și dincolo de verdictele juriilor profesioniste.
Un scandal care depășește Eurovision
Dincolo de competiție, de puncte și de clasamente, scandalul juriului moldovean de la Eurovision 2026 atinge ceva mai profund în relația dintre România și Republica Moldova.
Cele două țări împărtășesc o limbă, o cultură și o istorie comună. Există milioane de cetățeni moldoveni cu cetățenie română, milioane de familii cu rude de ambele părți ale Prutului și o legătură emoțională care depășește orice politică sau orice instituție. Tocmai de aceea, gestul juriului moldovean — indiferent de argumentele tehnice invocate — a fost resimțit în România nu ca o simplă notă mică la un concurs muzical, ci ca ceva care lovește mai adânc.
Faptul că un deputat din partidul de guvernământ de la Chișinău a cerut demisii și că prezentatoarea TRM a refuzat inițial să citească punctele arată că și în Republica Moldova conștiința acestei legături speciale este vie și reală. Juriul poate fi înlocuit. Conducerea TRM poate fi schimbată. Dar legătura dintre cele două popoare rămâne.
