Grigore Madalina
Lupta împotriva îmbătrânirii a devenit una dintre prioritățile majore ale Kremlinului. În ultimii ani, Rusia a investit sume uriașe în proiecte care vizează prelungirea vieții, de la terapii genetice și bioprintarea organelor până la cercetări privind transplanturile și regenerarea țesuturilor.
Potrivit unor informații publicate de presa internațională, inclusiv de Wall Street Journal, aceste inițiative sunt susținute direct de cercuri apropiate președintelui rus Vladimir Putin și fac parte dintr-un amplu program național dedicat longevității.
Interesul liderului de la Kremlin pentru acest domeniu a atras atenția după ce, în timpul unei discuții cu președintele chinez Xi Jinping, Putin a sugerat că oamenii ar putea ajunge într-o zi la o formă de „nemurire” prin înlocuirea organelor afectate de trecerea timpului.
Deși la acel moment declarația a fost privită de mulți ca o observație excentrică, în spatele ei se afla deja o strategie amplă finanțată de statul rus.
Program de 26 de miliarde de dolari pentru longevitate
În Rusia, încetinirea procesului de îmbătrânire a devenit o prioritate strategică. Guvernul a lansat un program evaluat la aproximativ 26 de miliarde de dolari, denumit „Noi Tehnologii pentru Conservarea Sănătății”.
În cadrul acestuia sunt dezvoltate terapii genetice menite să încetinească degradarea celulară și să prelungească durata vieții.
Adjunctul ministrului rus al Științei, Denis Sekirinski, a descris recent proiectul ca fiind una dintre cele mai promițătoare direcții în lupta împotriva îmbătrânirii.
În paralel, cercetătorii lucrează și la tehnologii de bioprintare, care presupun realizarea de țesuturi și organe cu ajutorul imprimării 3D.
Organe create în laborator și transplanturi inovatoare
Una dintre cele mai ambițioase componente ale programului vizează producerea de organe pentru transplant.
Oamenii de știință implicați în proiect susțin că au realizat deja experimente de imprimare a unor țesuturi vii și că obiectivul este dezvoltarea unor organe umane funcționale în următorii ani.
O altă direcție urmărită este xenotransplantul, adică dezvoltarea de organe compatibile cu organismul uman în interiorul unor animale crescute special pentru acest scop.
Potrivit cercetătorilor implicați, până la finalul deceniului ar putea fi realizate progrese importante în acest domeniu.
Serviciul de presă al Kremlinului a transmis că aceste programe sunt susținute la nivel național.
„În Federația Rusă se desfășoară o gamă largă de programe științifice în acest domeniu”, a transmis serviciul de presă al Kremlinului într-un e-mail. „Aceste proiecte sunt susținute de stat, iar numeroase instituții științifice și de cercetare participă la ele.”
Cine coordonează proiectele de longevitate
Programul este coordonat de două persoane considerate apropiate de Vladimir Putin.
Prima este Maria Voronțova, fiica președintelui rus și medic endocrinolog implicat în proiectele genetice finanțate de stat.
Al doilea este fizicianul Mihail Kovalciuk, directorul Institutului Kurceatov și una dintre figurile influente din cercurile științifice ruse.
Kovalciuk este văzut de mulți drept arhitectul intelectual al programului de longevitate.
Acesta și-a exprimat în repetate rânduri convingerea că progresul tehnologic va permite repararea și înlocuirea unor părți ale corpului uman pe termen nelimitat.
„Este dificil să discutăm despre nemurire, dar capacitatea de a repara omul va crește fără îndoială”, a declarat Kovalciuk pentru presa rusă.
Critici și semne de întrebare
Nu toți specialiștii sunt însă convinși că proiectele promovate de Kremlin vor produce rezultatele promise.
Mai mulți cercetători au atras atenția că o mare parte dintre studiile prezentate nu au fost încă validate în publicații științifice de prestigiu.
Unul dintre cei mai cunoscuți pionieri ai bioprintării din Rusia, Alexander Ostrovski, s-a arătat sceptic cu privire la promisiunile făcute de autorități.
„Dacă nu există publicații, atunci nu există rezultate reale, iar declarațiile lor ar trebui probabil considerate aspirații, ca să nu spun vise”, a afirmat Alexander Ostrovski.
Cercetătorul a părăsit Rusia după invazia Ucrainei și a criticat izolarea comunității științifice ruse.
„Este imposibil să faci știință în izolare”, a spus Ostrovski, referindu-se la efectele sancțiunilor și la limitarea colaborării cu instituțiile occidentale. „Probabil îi spun lui Putin ceea ce vrea să audă pentru a obține finanțare.”
De la crioterapie la terapii anti-aging
În jurul programului de longevitate gravitează și alte figuri cunoscute din mediul științific rus.
Printre acestea se numără Vladimir Havinson, supranumit de presa rusă „gerontologul lui Putin”, care a promovat terapii antiîmbătrânire bazate pe peptide.
Havinson susținea că oamenii ar putea ajunge să trăiască până la 120 de ani și considera că medicina modernă poate extinde semnificativ durata vieții.
De-a lungul anilor, Vladimir Putin și-a manifestat interesul și pentru alte metode neconvenționale asociate longevității.
În timpul unei întâlniri la Kremlin din 2018, fostul cancelar austriac Sebastian Kurz a povestit că liderul rus i-a recomandat să încerce crioterapia.
Aceasta presupune expunerea corpului la temperaturi extrem de scăzute, de până la minus 170 de grade Fahrenheit.
Kurz a declarat ulterior că a fost surprins de entuziasmul cu care Putin descria beneficiile acestei practici.
O preocupare veche a liderilor ruși
Interesul pentru prelungirea vieții nu este nou în Rusia.
De-a lungul ultimului secol, mai mulți lideri sovietici și ruși au sprijinit cercetări privind întinerirea organismului.
În anii 1920, experimentele medicului Aleksandr Bogdanov privind transfuziile de sânge au atras atenția Kremlinului.
Mai târziu, medicul Oleksandr Bogomolet a promovat teorii potrivit cărora oamenii ar putea trăi până la 150 de ani.
În prezent însă, Rusia continuă să se confrunte cu o speranță de viață mai redusă decât multe state occidentale. Potrivit statisticilor oficiale, speranța medie de viață a bărbaților ruși este de aproximativ 68 de ani, comparativ cu circa 76 de ani în Statele Unite și peste 80 de ani în multe țări din Europa Occidentală.
În ciuda controverselor și a scepticismului exprimat de o parte a comunității științifice, Kremlinul continuă să investească masiv în proiectele dedicate longevității, considerând că acestea ar putea schimba radical medicina și calitatea vieții în deceniile următoare.
