Grigore Madalina
Președintele Nicușor Dan a vorbit, joi, despre hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Lin II. El a explicat originea disputei dintre instanțele românești și forul european.
Șeful statului a amintit că totul a pornit de la o decizie a Curții Constituționale, care trebuia urmată de o corecție legislativă. Această corecție nu a fost făcută timp de mai mulți ani.
„Vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului”, a declarat președintele Nicușor Dan, referindu-se la lipsa unei intervenții legislative la timp.
Președintele a explicat că dreptul nu este o știință exactă, iar actul de justiție presupune punerea în balanță a unor principii legale. El a subliniat că atât CJUE, cât și Înalta Curte au avut poziții proprii în această dispută.
Șeful statului a precizat că deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt obligatorii și vor fi respectate în România. Declarația vine la câteva ore după pronunțarea hotărârii europene.
Ce a stabilit CJUE în cauza Lin II
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, joi, 16 iulie, hotărârea în cauza Lin II. Decizia vizează modul în care ÎCCJ a interpretat regulile privind prescripția răspunderii penale.
CJUE a stabilit că extinderea aplicată de Înalta Curte pentru perioada 2014-2018 nu respectă dreptul Uniunii Europene. Instanța europeană a mai arătat că interpretarea ÎCCJ nu se aplică dosarelor aflate încă pe rol.
Curtea a precizat însă că hotărârile definitive, bazate pe decizia ÎCCJ din 2022, nu vor fi repuse în discuție. Principiul autorității de lucru judecat rămâne protejat pentru cauzele deja închise.
Pentru dosarele nefinalizate, o hotărâre supusă recursului în casație nu poate fi considerată definitivă. Practic, aceste cauze rămân sub incidența noii interpretări stabilite de CJUE.
Contextul disputei dintre ÎCCJ și CJUE
Disputa privind prescripția a pornit de la două decizii ale Curții Constituționale, din 2018 și 2022. Acestea au invalidat o prevedere legală privind întreruperea termenului de prescripție în materie penală.
Timp de aproape patru ani, legislația românească nu a mai avut o cauză clară de întrerupere a acestui termen. Situația a generat interpretări diferite în instanțe și a ajuns, în 2023, la CJUE, în cauza Lin I.
ÎCCJ a stabilit ulterior, în 2022, că faptele penale se prescriu mai repede pentru perioada 2014-2022. CJUE a decis, în schimb, că acest interval trebuie limitat la 2018-2022.
Diferența dintre cele două interpretări a dus la aplicarea haotică a deciziilor în instanțe. Unele complete de judecată au respectat hotărârea CJUE, altele au continuat să aplice decizia ÎCCJ.
Cauza Lin II a pornit de la un dosar de evaziune fiscală, judecat la Curtea de Apel Oradea. Parchetul a contestat soluția de încetare a procesului penal, ajungând astfel la Curtea europeană.
Reacția Înaltei Curți de Casație și Justiție
ÎCCJ a transmis, joi, un comunicat după pronunțarea deciziei CJUE. Instanța supremă a susținut că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european, în ansamblul său.
Potrivit ÎCCJ, abordarea adoptată în materia prescripției nu a reprezentat o alegere între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța a explicat că a interpretat Carta drepturilor fundamentale în acord cu jurisprudența de la Strasbourg.
Instituția a mai precizat că fidelitatea sa nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale, ci valorilor statului de drept. ÎCCJ a promis că își va continua misiunea cu responsabilitate și echilibru.
Ce urmează după decizia CJUE
Avocați și analiști juridici au oferit primele interpretări ale hotărârii Lin II. Potrivit președintelui Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu, decizia nu schimbă raportul stabilit anterior prin Lin I.
Specialistul a explicat că hotărârile definitive, bazate pe prescripție, rămân neschimbate, indiferent de interpretările ulterioare. Pentru dosarele aflate încă pe rol, situația rămâne însă mai puțin clară.
Instanțele urmează să analizeze de la caz la caz dacă normele interne privind prescripția respectă dreptul Uniunii Europene. Acest lucru este valabil mai ales pentru dosarele care afectează interesele financiare ale UE.
Decizia CJUE nu invalidează deciziile Curții Constituționale și nici nu modifică direct legislația românească. Ea stabilește, în schimb, criteriile pe care instanțele naționale le pot folosi atunci când aplică dreptul european.
