Georgescu Dragos
În fiecare an, pe 27 iulie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, sărbătoare cunoscută în tradiția populară și sub numele de Sfântul Ilie cel Mic. Ziua este una încărcată de simboluri și obiceiuri vechi, păstrate în multe zone ale României, fiind considerată un moment potrivit pentru rugăciune, milostenie și pomenirea celor trecuți la Domnul.
Ce se dă de pomană de Sfântul Ilie cel Mic. Alimentele împărțite pentru sănătatea celor dragi
Una dintre cele mai răspândite tradiții este împărțirea de pomană. Oamenii cred că darurile oferite în această zi aduc sănătate celor vii și odihnă sufletelor celor adormiți. De aceea, gospodinele pregătesc pachete cu alimente specifice sezonului, iar mulți merg dimineața la biserică pentru a le sfinți înainte de a le împărți.
În tradiția ortodoxă, pomana reprezintă un act de milostenie făcut în numele unei persoane adormite sau ca gest de mulțumire către Dumnezeu. Ziua Sfântului Pantelimon are o semnificație aparte deoarece sfântul este considerat ocrotitorul bolnavilor, al medicilor și al celor care suferă.
Mulți credincioși aleg să ofere alimente celor nevoiași sau vecinilor, rugându-se pentru sănătatea copiilor, a părinților și a întregii familii. În credința populară se spune că faptele bune făcute în această zi sunt răsplătite cu binecuvântare și ocrotire.
Gestul nu este unul obligatoriu, însă este văzut ca o expresie a iubirii față de aproape și a recunoștinței pentru darurile primite.
Merele sunt printre cele mai importante fructe împărțite
În multe sate românești, merele ocupă un loc special în pomana de Sfântul Ilie cel Mic. Bătrânii spuneau că acestea simbolizează sănătatea, viața lungă și belșugul.
De obicei, merele sunt bine spălate, așezate în pungi sau coșuri și oferite copiilor ori persoanelor în vârstă. În unele regiuni exista obiceiul ca primul măr din pomană să fie oferit unui copil, considerându-se că astfel întreaga familie va avea parte de sănătate.
Fructele sunt specifice acestei perioade din an și marchează apropierea sfârșitului verii.
Porumbul fiert nu lipsește din tradiția populară
Un alt aliment nelipsit din multe gospodării este porumbul fiert. În trecut, gospodinele puneau la fiert primii știuleți copți ai verii și îi împărțeau vecinilor și rudelor.
Porumbul era considerat simbol al roadelor bogate și al hranei care nu lipsește din casă. În unele sate exista credința că împărțirea lui aduce spor gospodăriei și protejează recoltele până la sfârșitul anului agricol.
Astăzi, tradiția este păstrată mai ales în mediul rural, însă mulți aleg să includă câțiva știuleți fierți și în pachetele de pomană.
Dovleacul fiert, un obicei aproape uitat
Mai puțin cunoscut este obiceiul de a fierbe dovleac în această zi. În anumite zone ale țării, dovleacul era împărțit împreună cu porumbul, fiind considerat un simbol al belșugului.
Bunicii spuneau că cine împarte dovleac și porumb de Sfântul Ilie cel Mic va avea parte de o gospodărie roditoare și de hrană suficientă peste iarnă.
Chiar dacă acest obicei s-a păstrat doar în unele comunități, el face parte din patrimoniul tradițiilor populare românești.
Colacii și pâinea rămân nelipsiți
Ca la majoritatea pomenilor, colacul ocupă un loc important și în această sărbătoare. El simbolizează binecuvântarea lui Dumnezeu și comuniunea dintre oameni.
Unii pregătesc colaci făcuți în casă, iar alții aleg pâine proaspătă, pe care o oferă împreună cu celelalte alimente.
În multe familii, pachetul de pomană conține un colac, o sticlă cu apă sau suc, fructe și câteva produse dulci.
Mierea, simbol al sănătății
Pentru că Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul celor bolnavi, unii credincioși aleg să pună în pomană și un borcănel cu miere.
Mierea simbolizează vindecarea și dulceața vieții, fiind apreciată încă din vechime pentru proprietățile sale.
Nu este o regulă bisericească, ci o tradiție locală întâlnită în anumite zone.
Strugurii și fructele de sezon
Sfârșitul lunii iulie aduce pe mese primele soiuri de struguri și alte fructe de sezon.
Piersicile, prunele, perele sau caisele sunt adesea incluse în pachetele de pomană, deoarece reprezintă roadele pământului și mulțumirea adusă lui Dumnezeu pentru recolta primită.
Mulți aleg să ofere fructe proaspete deoarece acestea pot fi consumate imediat de persoanele care primesc pomana.
Dulciurile oferite copiilor
În unele sate exista tradiția ca micuții să primească și prăjituri, biscuiți sau bomboane.
Se considera că bucuria copiilor aduce binecuvântare întregii familii, iar gestul era făcut în memoria celor plecați dintre cei vii.
Și astăzi, multe persoane adaugă în pachet câteva dulciuri, mai ales dacă îl oferă unei familii cu copii.
Ce mai poate conține un pachet de pomană
Nu există o listă obligatorie de produse. Fiecare familie oferă ceea ce poate, cu inimă deschisă.
Printre alimentele întâlnite frecvent se numără:
pâine sau colac;
mere;
porumb fiert;
dovleac fiert;
miere;
biscuiți;
prăjituri;
apă minerală sau plată;
suc;
fructe de sezon;
conserve sau produse alimentare neperisabile.
Important este ca darul să fie făcut cu sinceritate și respect.
Cui se oferă pomana
În trecut, pomana era împărțită în primul rând persoanelor sărace, bătrânilor și copiilor.
Astăzi, mulți aleg să ofere pachetele vecinilor, rudelor, oamenilor aflați în nevoie sau persoanelor întâlnite în apropierea bisericii.
Există și credincioși care donează alimente centrelor sociale sau căminelor de bătrâni, considerând că astfel ajută mai multe persoane.
Se duc alimentele la biserică?
Foarte mulți credincioși aleg să participe dimineața la Sfânta Liturghie și să ducă pachetele la biserică.
După slujbă, preotul le binecuvântează, iar apoi acestea sunt împărțite în memoria celor adormiți sau pentru sănătatea celor vii.
Nu este o obligație, însă pentru mulți acest gest are o semnificație spirituală aparte.
Rugăciunea și milostenia merg împreună
Preoții amintesc adesea că pomana nu înseamnă doar alimente oferite cuiva.
Ea trebuie însoțită de rugăciune, smerenie și dorința sinceră de a face bine.
În ziua Sfântului Pantelimon, mulți credincioși citesc rugăciuni pentru sănătatea familiei și îi pomenesc pe cei dragi care nu mai sunt printre noi.
Ce spune tradiția despre sănătate
Pentru că Sfântul Pantelimon este cunoscut drept doctor fără de arginți, oamenii îl invocă în rugăciuni atunci când trec prin probleme de sănătate.
În credința populară se spune că milostenia făcută în această zi aduce binecuvântare casei și îi ajută pe cei aflați în suferință.
Este important de precizat că aceste credințe fac parte din tradiția populară și nu reprezintă promisiuni sau garanții religioase privind vindecarea.
Ce nu trebuie uitat atunci când pregătești pomana
Specialiștii în etnografie spun că valoarea pomaniei nu este dată de cantitatea alimentelor, ci de intenția cu care acestea sunt oferite.
Chiar și un pachet modest poate avea aceeași valoare spirituală atunci când este împărțit cu dragoste și respect.
De aceea, mulți aleg produse simple, curate și potrivite sezonului, fără a transforma pomana într-o competiție.
O tradiție care continuă și astăzi
Deși multe obiceiuri vechi s-au pierdut în timp, împărțirea de pomană de Sfântul Ilie cel Mic rămâne una dintre cele mai frumoase tradiții păstrate în numeroase comunități din România.
Merele, porumbul fiert, colacul, fructele de sezon și celelalte alimente oferite în această zi sunt mai mult decât simple daruri. Ele reprezintă un gest de recunoștință, de solidaritate și de iubire față de aproape.
Pentru mulți români, 27 iulie este o zi în care rugăciunea, fapta bună și respectul pentru tradițiile moștenite de la bunici se întâlnesc într-un mod firesc, amintind că adevărata bogăție stă în bunătatea oferită celorlalți.
