Grigore Madalina
Lucian Mîndruță a revenit cu explicații după ce mesajul său prin care îi îndemna pe români să reducă voluntar consumul de energie electrică a provocat un val de reacții pe rețelele sociale. Jurnalistul a susținut că inițiativa i-a aparținut în totalitate și că nu a fost rugat de Guvern, de vreun partid politic sau de o instituție publică să transmită apelul.
Discuțiile au apărut în contextul problemelor din sistemul energetic și al dificultăților semnalate la centrala nucleară de la Cernavodă. Mesajul lui Lucian Mîndruță a fost asociat de unii dintre utilizatorii rețelelor sociale cu sprijinirea autorităților, iar o parte dintre comentatori au readus în atenție declarațiile făcute anterior de acesta despre Diana Buzoianu, ministra Mediului, pentru care jurnalistul afirmase că a oferit servicii de instruire.
Apelul transmis în timpul problemelor energetice
La finalul lunii iulie, Lucian Mîndruță le-a povestit urmăritorilor săi că a decis să limiteze folosirea aparatelor electrocasnice și a aerului condiționat, în condițiile în care sistemul energetic traversa o perioadă dificilă.
Jurnalistul a precizat că terminase programul de spălare început, dar nu mai pornise o altă mașină. De asemenea, a afirmat că a oprit aerul condiționat și a preferat să deschidă ferestrele, considerând că temperatura din locuință era suportabilă.
Prin această postare, Mîndruță le-a sugerat urmăritorilor să contribuie, fiecare în măsura posibilităților, la reducerea consumului. El a subliniat că economisirea energiei nu ar trebui privită drept un gest făcut pentru un anumit politician, pentru premier sau pentru membrii Guvernului, ci ca o formă de responsabilitate față de societate.
Mesajul său a generat mii de reacții, multe dintre ele critice. Unii utilizatori au respins ideea că populația ar trebui să își reducă voluntar consumul, susținând că autoritățile sunt cele care trebuie să gestioneze problemele sistemului energetic.
Alți comentatori au ironizat exemplul personal oferit de jurnalist și au pus sub semnul întrebării utilitatea unei astfel de campanii individuale. Au existat însă și persoane care au considerat rezonabil apelul la moderație, mai ales în perioadele de vârf de consum.
Cum au fost analizate reacțiile publicului
Antreprenorul cultural Adrian Șoaiță, fost administrator al Clubului A din București, a declarat că a analizat comentariile publicate la postarea lui Lucian Mîndruță.
Acesta a explicat că urmează o școală doctorală care presupune și activități de cercetare sociologică și că a urmărit să identifice reacția predominantă a publicului la apelul privind economisirea voluntară a energiei.
Potrivit estimării prezentate de Șoaiță, aproximativ 90% dintre comentarii ar fi avut un ton negativ, în timp ce în jur de 6% ar fi susținut inițiativa. Restul reacțiilor ar fi fost neutre, ambigue sau ironice, fără o poziție clară față de subiect.
Această analiză nu reprezintă însă un sondaj sociologic realizat pe un eșantion reprezentativ. Ea reflectă doar comentariile publicate sub o anumită postare, într-un spațiu în care reacțiile pot fi influențate de algoritmi, conturi foarte active sau utilizatori care aleg să comenteze tocmai pentru că sunt nemulțumiți.
Chiar și așa, numărul mare al reacțiilor negative arată nivelul ridicat de neîncredere existent în jurul mesajelor care presupun sacrificii din partea populației.
Lucian Mîndruță spune că inițiativa i-a aparținut
După valul de critici, Lucian Mîndruță a revenit cu o nouă postare în care a precizat că nimeni nu i-a solicitat să lanseze apelul.
El a explicat că a considerat utilă ideea ca oamenii să se ajute reciproc prin reducerea consumului de energie în anumite intervale, mai ales seara, când cererea este mai mare.
„Nu m-a rugat nimeni să o fac”, a transmis jurnalistul, susținând că mesajul a fost rezultatul unei decizii personale.
Mîndruță s-a declarat surprins de agresivitatea multor comentarii și a afirmat că o parte dintre utilizatori au interpretat apelul său ca pe o încercare de a-i apăra pe guvernanți.
Potrivit acestuia, unele reacții ar fi transmis, în esență, ideea că oamenii vor consuma oricât doresc doar pentru a se opune mesajului venit din partea unei persoane percepute ca apropiată de autorități.
Jurnalistul a apreciat că nemulțumirea față de Guvern a ajuns, în anumite cazuri, să anuleze orice preocupare pentru interesul comun. El a menționat și posibilitatea ca o parte dintre comentarii să fi provenit de la conturi automate sau coordonate.
De ce a fost asociat mesajul cu Diana Buzoianu
În mijlocul polemicii, mai mulți comentatori au readus în atenție relația profesională menționată anterior de Lucian Mîndruță cu Diana Buzoianu.
În luna martie, jurnalistul afirmase public că oferise servicii de training actualei ministre a Mediului. Informația a fost reluată acum de cei care au pus la îndoială caracterul complet independent al mesajului privind reducerea consumului de energie.
Mîndruță vorbise din nou despre Diana Buzoianu în contextul unor evenimente politice petrecute în Parlament, când a apreciat pozitiv un discurs susținut de aceasta.
La acel moment, jurnalistul a spus că intervenția reprezentantei USR fusese „o lumină”, dar a ținut să precizeze că opinia exprimată nu era determinată de colaborarea profesională pe care o avusese cu ea.
El a menționat deschis că realizase servicii de training pentru Diana Buzoianu, încercând astfel să ofere publicului informația necesară pentru evaluarea poziției sale.
În urma apelului privind economisirea energiei, această colaborare a fost folosită de criticii săi pentru a sugera că mesajul ar putea avea o componentă politică. Lucian Mîndruță a respins însă ideea că ar fi acționat la solicitarea cuiva.
Criticile s-au concentrat pe responsabilitatea autorităților
O mare parte a reacțiilor negative nu a vizat doar persoana jurnalistului, ci și ideea că populația ar trebui să contribuie prin restrângerea consumului.
Mulți utilizatori au susținut că cetățenii plătesc facturi ridicate și au dreptul să folosească energia electrică pentru care achită. În opinia lor, problemele de producție și distribuție trebuie rezolvate prin investiții, modernizări și o administrare mai eficientă, nu prin apeluri repetate la sacrificii individuale.
Alții au amintit că, în perioadele caniculare, aerul condiționat nu este doar un element de confort. Pentru persoanele în vârstă, pentru copii sau pentru bolnavii cronici, menținerea unei temperaturi suportabile în locuință poate deveni o necesitate.
Din acest motiv, mesajele generale prin care oamenii sunt îndemnați să închidă aparatele de climatizare pot fi interpretate ca fiind lipsite de nuanță.
Pe de altă parte, susținătorii economisirii voluntare au arătat că reducerea consumului nu înseamnă neapărat renunțarea la aparatele esențiale. Ea poate presupune amânarea folosirii mașinii de spălat, evitarea consumului simultan al mai multor electrocasnice sau reglarea aerului condiționat la o temperatură moderată.
Apelurile la solidaritate sunt privite cu neîncredere
Controversa scoate la iveală o problemă mai amplă: neîncrederea unei părți a populației în mesajele publice despre solidaritate.
Atunci când cetățenilor li se cere să reducă consumul, să accepte restricții sau să își schimbe comportamentul, mulți vor să știe ce măsuri iau instituțiile, companiile și marii consumatori.
Oamenii sunt mai puțin dispuși să accepte sacrificii atunci când au impresia că responsabilitatea este transferată aproape exclusiv asupra gospodăriilor.
În plus, orice apel transmis de o persoană cunoscută este analizat și prin prisma pozițiilor sale anterioare, a relațiilor profesionale și a opiniilor politice exprimate.
În cazul lui Lucian Mîndruță, faptul că acesta recunoscuse o colaborare de training cu Diana Buzoianu a devenit pentru critici un argument prin care au pus sub semnul întrebării mesajul său.
Jurnalistul susține însă că cele două situații nu sunt legate și că apelul la reducerea consumului a fost făcut din proprie inițiativă.
Ce înseamnă, în practică, reducerea voluntară a consumului
Economisirea energiei în perioadele de vârf poate fi făcută fără oprirea completă a aparatelor necesare.
Oamenii pot evita să pornească simultan mașina de spălat, cuptorul electric, uscătorul de rufe și alte echipamente cu un consum mare. Unele activități pot fi mutate în intervale în care cererea națională este mai redusă.
În cazul aerului condiționat, consumul poate fi limitat prin setarea unei temperaturi rezonabile, închiderea ferestrelor în timpul funcționării și folosirea aparatelor doar în camerele ocupate.
De asemenea, luminile și echipamentele electronice care nu sunt folosite pot fi oprite. Astfel de măsuri au un efect redus la nivel individual, dar pot deveni semnificative atunci când sunt adoptate de un număr mare de persoane.
Totuși, eficiența reală a acestor gesturi depinde și de contribuția instituțiilor publice, a centrelor comerciale, a clădirilor de birouri și a marilor operatori economici.
Discuția a depășit tema consumului de energie
Postarea lui Lucian Mîndruță a devenit rapid mai mult decât o dezbatere despre folosirea electrocasnicelor.
Comentariile au reflectat tensiunile politice, nemulțumirea față de administrație și suspiciunea față de persoanele publice care transmit mesaje apropiate de discursul autorităților.
Pentru o parte dintre utilizatori, îndemnul la economie a fost interpretat drept o încercare de a acoperi lipsa investițiilor sau greșelile din administrarea sistemului energetic.
Pentru alții, reacțiile ostile au demonstrat că dezbaterea publică a devenit atât de polarizată, încât până și un gest simplu este judecat exclusiv în funcție de tabăra politică în care este plasat autorul.
Lucian Mîndruță a insistat că nu a urmărit să apere Guvernul și nici să le impună oamenilor un anumit comportament. Mesajul său a fost prezentat ca un apel voluntar la solidaritate, pornit de la propriul exemplu.
Controversa rămâne însă relevantă pentru felul în care mesajele despre crize, restricții și responsabilitate colectivă sunt primite de public. În lipsa unei încrederi solide în instituții, chiar și recomandările aparent simple pot genera reacții puternice și dispute care depășesc cu mult tema inițială.
