Vanatoru Andreea
Decesul unei persoane poate deschide, pe lângă o perioadă dificilă pentru familie, și o serie de probleme juridice legate de patrimoniu. Situațiile devin mai complicate atunci când defunctul a fost căsătorit de mai multe ori și are copii din relații sau căsătorii diferite.
În astfel de cazuri apare frecvent întrebarea dacă soția supraviețuitoare poate primi întreaga avere sau dacă poate fi exclus unul dintre copiii proveniți dintr-o căsătorie anterioară. Regulile succesorale stabilesc însă clar cine are vocație la moștenire și în ce proporție, iar existența unei a doua căsătorii nu schimbă statutul juridic al copiilor.
Copiii din prima căsătorie au aceleași drepturi succesorale
Unul dintre cele mai importante principii este că legea nu îi tratează diferit pe copii în funcție de căsătoria din care provin. Dacă legătura de filiație față de persoana decedată este stabilită legal, copilul are drepturi succesorale indiferent dacă este născut în prima, a doua sau într-o altă căsătorie.
Astfel, copiii din prima căsătorie nu pierd dreptul la moștenire după ce tatăl lor se recăsătorește. Ei fac parte din categoria descendenților și vin la moștenire alături de ceilalți copii ai defunctului, dacă aceștia există.
De exemplu, dacă un bărbat are un copil din prima căsătorie și doi copii din cea de-a doua, toți cei trei copii sunt luați în calcul la stabilirea cotei succesorale care revine descendenților. Faptul că unul dintre copii locuia cu tatăl, iar altul locuia în alt oraș sau avea o relație mai apropiată ori mai distantă cu acesta nu schimbă, în sine, drepturile succesorale.
Soția supraviețuitoare moștenește împreună cu descendenții
Recăsătorirea defunctului nu înseamnă că noua soție primește automat întreaga avere. Dacă la data decesului exista o căsătorie valabilă, soția rămasă în viață are, la rândul său, calitatea de moștenitor legal.
În cazul în care defunctul lasă copii, soțul supraviețuitor moștenește împreună cu aceștia. Cota legală a soției este de un sfert din masa succesorală, iar restul de trei sferturi revine copiilor, în mod egal.
Este important însă ca înainte de împărțirea moștenirii să fie stabilit exact ce bunuri intră în masa succesorală. Nu orice bun aflat în patrimoniul familiei este automat considerat integral moștenire.
Cum se împarte averea între soție și copii
Pentru a înțelege mai ușor mecanismul, putem lua un exemplu ipotetic. Să presupunem că un bărbat moare și lasă în urmă o soție și doi copii din prima căsătorie. După stabilirea bunurilor care fac efectiv parte din masa succesorală, valoarea acesteia este de 400.000 de lei.
Soția supraviețuitoare va avea dreptul la un sfert, adică 100.000 de lei. Restul de 300.000 de lei va fi împărțit între cei doi copii, astfel încât fiecare va primi 150.000 de lei.
Dacă există trei copii, cele trei sferturi destinate descendenților se împart în mod egal. În acest caz, fiecare copil ar primi un sfert din masa succesorală, aceeași cotă succesorală care revine soției. Prin urmare, numărul copiilor influențează direct partea care revine fiecărui descendent.
Contează dacă soții erau despărțiți?
O altă situație care generează confuzie este cea în care soții nu mai locuiau împreună la momentul decesului.
Simpla separare în fapt nu înseamnă automat pierderea drepturilor succesorale. Dacă soții erau încă legal căsătoriți, iar divorțul nu fusese finalizat printr-o hotărâre definitivă, soțul rămas în viață poate avea în continuare calitatea de moștenitor.
Cu alte cuvinte, faptul că un cuplu locuia în case diferite sau că relația era deteriorată nu este, de unul singur, suficient pentru a elimina drepturile succesorale ale soțului. Situația juridică trebuie verificată concret, mai ales atunci când exista un proces de divorț în desfășurare sau alte proceduri judiciare la data decesului.
Poate soția să îi dezmoștenească pe copiii soțului?
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări în astfel de situații. Soția supraviețuitoare nu poate decide pur și simplu că anumiți copii nu vor primi nimic din moștenirea tatălui lor.
Copiii sunt descendenți și beneficiază de protecția succesorală prevăzută de lege. Chiar și în cazul existenței unui testament, regulile privind rezerva succesorală trebuie avute în vedere.
De aceea, afirmația potrivit căreia „soția moștenește totul pentru că era căsătorită cu defunctul” este greșită în cazul în care există și descendenți. La fel, nici copiii nu pot elimina automat soția supraviețuitoare din succesiune doar pentru că aceasta provine dintr-o a doua căsătorie.
Ce se întâmplă cu bunurile cumpărate în timpul căsătoriei
Un aspect esențial este diferența dintre bunurile soțului decedat și bunurile comune ale soților. Înainte de stabilirea moștenirii poate fi necesară determinarea drepturilor fiecărui soț asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, în funcție de regimul matrimonial aplicabil.
Prin urmare, dacă există, de exemplu, o locuință cumpărată în timpul celei de-a doua căsătorii, nu înseamnă automat că întreaga valoare a imobilului intră în succesiune. Mai întâi se poate determina partea care aparținea soției, iar în masa succesorală intră partea care îi aparținea defunctului.
Acest calcul poate schimba semnificativ suma sau valoarea bunurilor pe care o primește fiecare moștenitor.
Succesiunea trebuie analizată în funcție de situația concretă
Într-o familie în care există copii din căsătorii diferite, soț supraviețuitor, bunuri comune, proprietăți dobândite înainte sau după căsătorie și eventual un testament, împărțirea averii poate deveni complexă.
De aceea, nu este suficient să se stabilească doar numărul moștenitorilor. Trebuie analizate actele de proprietate, regimul matrimonial, existența unui testament, situația juridică a căsătoriei și componența exactă a patrimoniului defunctului.
În România, regulile succesorale stabilesc protecții importante atât pentru descendenți, cât și pentru soțul supraviețuitor. Înainte de orice împărțire a averii, este recomandată verificarea situației concrete cu un notar sau un avocat, deoarece un caz particular poate avea elemente juridice care modifică rezultatul final.
foto: arhivă
