Ana Sasu
Unul dintre cele mai importante fenomene climatice ale planetei se intensifică rapid în Pacificul tropical, iar specialiștii urmăresc cu atenție evoluția sa înaintea sezonului rece. El Niño este deja bine conturat și ar putea ajunge la o intensitate foarte ridicată spre finalul anului 2026, cu efecte asupra temperaturilor, precipitațiilor și circulației atmosferice la nivel mondial.
Europa nu se află în zona în care El Niño produce efecte directe, însă influența sa poate ajunge pe continent prin modificarea circulației atmosferice și a comportamentului vortexului polar. Din acest motiv, meteorologii nu exclud apariția unor episoade severe de vreme în lunile următoare.
România ar putea resimți indirect aceste schimbări, însă specialiștii atrag atenția că nu este posibilă, în acest moment, stabilirea exactă a zonelor în care se vor produce fenomenele extreme.
Organizația Meteorologică Mondială arată că El Niño este deja instalat și este de așteptat să se consolideze în lunile următoare. Cele mai recente prognoze indică o probabilitate de aproape 100% ca fenomenul să persiste până în februarie 2027.
El Niño se intensifică înainte de iarna 2026-2027
Fenomenul El Niño este asociat cu o încălzire neobișnuită a apelor din zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial. Aceste schimbări aparent îndepărtate pot modifica circulația atmosferică la scară planetară și pot influența vremea pe mai multe continente.
În mod obișnuit, El Niño apare la intervale de aproximativ doi până la șapte ani și poate dura între nouă și 12 luni. Fenomenul începe, de regulă, să se dezvolte în prima parte a anului și ajunge la intensitatea maximă între lunile noiembrie și februarie.
Actualul episod este însă urmărit cu o atenție deosebită.
Estimările Organizației Meteorologice Mondiale publicate la începutul lunii septembrie arată o consolidare rapidă a fenomenului. Media prognozată a anomaliei temperaturii suprafeței mării în regiunea Niño 3.4 ar putea ajunge în perioada septembrie-noiembrie la aproximativ 3,6 grade Celsius peste valorile de referință, iar intensificarea ar putea continua până în noiembrie-decembrie.
Prognozele experimentale realizate de specialiștii NOAA indică, la rândul lor, un episod El Niño excepțional de puternic. Toate cele 30 de scenarii analizate într-un sistem experimental de prognoză arată un fenomen care ar putea concura cu cele mai intense episoade înregistrate în trecut.
Expresia „Super El Niño” este utilizată frecvent pentru episoadele extrem de puternice, însă nu reprezintă o categorie meteorologică oficială. Organizația Meteorologică Mondială clasifică episoadele ENSO drept slabe, moderate, puternice sau foarte puternice.
Indiferent de denumire, actuala evoluție este una pe care climatologii o urmăresc foarte atent.
Cum ar putea fi afectate Europa și România
Pentru Europa, legătura dintre El Niño și vreme nu este atât de directă precum în Australia, America de Sud sau anumite regiuni din Asia.
Pacificul tropical se află la mii de kilometri distanță, însă cantitatea uriașă de energie eliberată în atmosferă prin încălzirea oceanelor poate modifica circulația globală.
Roxana Bojariu, șefa Departamentului de Climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat că influența asupra Europei se manifestă indirect, prin schimbările produse în circulația atmosferică din sectorul Atlantic-European și prin interacțiunea cu vortexul polar.
O sursă foarte puternică de căldură în Pacificul tropical poate modifica traseul curenților atmosferici și poate influența distribuția maselor de aer în emisfera nordică.
În anumite situații, aceste schimbări pot favoriza episoade de vreme severă în timpul iernii.
Asta nu înseamnă însă că România trebuie să se pregătească automat pentru o iarnă extrem de rece sau pentru ninsori istorice.
Legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă. Numeroși alți factori atmosferici și oceanici intervin simultan.
Printre aceștia se află temperatura Atlanticului, Oscilația Nord-Atlantică, comportamentul vortexului polar, stratul de zăpadă din emisfera nordică și circulația stratosferică.
Tocmai de aceea, meteorologii evită să indice încă regiuni sau țări în care ar putea apărea cele mai severe fenomene.
Un El Niño foarte puternic poate crește probabilitatea unor anomalii, dar nu poate spune cu luni înainte dacă într-un anumit oraș va exista un episod sever de ger, ninsoare sau ploi abundente.
OMM subliniază explicit că intensitatea unui El Niño nu determină automat severitatea fenomenelor meteorologice din fiecare regiune. Impactul diferă în funcție de poziție, sezon și interacțiunea cu alți factori climatici.
Episoadele severe de vreme ar putea fi limitate în timp
Pentru Europa, una dintre variantele analizate este alternarea unor perioade relativ blânde cu intervale scurte de vreme mult mai severă.
O eventuală perturbare a vortexului polar poate permite maselor de aer foarte rece să coboare dinspre regiunile arctice spre latitudini mai joase.
Dacă un asemenea scenariu se va produce, anumite regiuni europene ar putea trece rapid de la temperaturi peste normal la ger, viscol sau ninsori abundente.
Totuși, asemenea episoade nu trebuie confundate cu caracteristicile întregii ierni.
O perioadă de câteva zile extrem de rece poate apărea chiar într-un sezon care, în ansamblu, rămâne mai cald decât media climatică.
Același principiu este valabil și pentru România.
Un episod de ger sau o ninsoare puternică nu înseamnă automat că întreaga iarnă va fi una severă.
Prognozele sezoniere lucrează în principal cu probabilități și cu valori medii pentru perioade lungi.
Acestea nu pot spune cu precizie, în luna septembrie, cum va fi vremea într-un anumit oraș la sfârșitul lunii decembrie sau în ianuarie.
În plus, prognozele globale pentru toamna anului 2026 indică probabilități ridicate pentru temperaturi peste normal în numeroase regiuni ale lumii.
Pentru Europa, semnalul climatic poate diferi între nord și sud, în special în privința precipitațiilor.
Prognozele OMM publicate în timpul verii indicau o probabilitate mai mare pentru precipitații peste normal în sudul Europei și valori mai reduse în anumite regiuni nordice, însă aceste estimări trebuie actualizate permanent pe măsură ce sezonul avansează.
Australia și alte regiuni pot resimți mult mai direct fenomenul
În timp ce Europa urmărește mai ales efectele indirecte ale El Niño, alte regiuni ale lumii se află mult mai aproape de centrul fenomenului climatic.
Australia se numără printre zonele în care un El Niño puternic este asociat frecvent cu perioade mai uscate, temperaturi foarte ridicate și un risc crescut de incendii de vegetație.
Un asemenea scenariu poate pune presiune atât asupra agriculturii, cât și asupra rezervelor de apă.
Temperaturile ridicate ale oceanelor reprezintă, de asemenea, o problemă pentru ecosistemele marine.
Valurile de căldură oceanică pot afecta recifele de corali și pot produce schimbări importante în distribuția speciilor marine.
În alte regiuni, efectul este aproape opus.
Sudul Statelor Unite și anumite zone de pe coasta Pacificului din America de Sud pot primi cantități mai ridicate de precipitații în timpul unui El Niño puternic.
În unele situații, precipitațiile pot reduce seceta.
În altele, însă, cantitățile mari de apă căzute într-un interval scurt pot crește riscul de inundații și alunecări de teren.
Anumite regiuni din Africa și Asia pot trece, în schimb, prin perioade mai secetoase.
Această distribuție foarte diferită a efectelor explică de ce El Niño este unul dintre cele mai urmărite fenomene climatice la nivel mondial.
Nu există un singur tip de vreme asociat cu el.
Același fenomen poate aduce secetă într-o parte a planetei și ploi torențiale la mii de kilometri distanță.
Oceanul Pacific a acumulat o cantitate foarte mare de căldură
Elementul central al actualului episod este temperatura foarte ridicată a apelor Pacificului tropical.
În condiții normale, vânturile alizee împing apa caldă spre vestul Pacificului, în direcția Indoneziei și Australiei.
În timpul unui episod El Niño, aceste vânturi slăbesc.
Apa caldă se deplasează astfel către centrul și estul Pacificului.
Schimbarea temperaturii oceanelor modifică ulterior poziția zonelor de convecție și circulația atmosferică.
Efectele pot fi propagate la distanțe uriașe prin intermediul curenților atmosferici.
Acest mecanism explică de ce o anomalie produsă în Pacific poate ajunge să influențeze precipitațiile din America de Nord sau circulația atmosferică din Atlantic.
Pentru perioada septembrie-noiembrie 2026, modelele climatice internaționale indică deja un semnal puternic.
OMM estimează că El Niño va continua să se intensifice și ar putea atinge un nivel foarte ridicat înainte de finalul anului. Organizația vorbește despre o probabilitate apropiată de 100% ca fenomenul să se mențină atât în intervalul septembrie-noiembrie 2026, cât și în perioada decembrie 2026-februarie 2027.
Această certitudine privind persistența fenomenului nu trebuie însă confundată cu certitudinea prognozelor locale.
Meteorologii pot estima cu încredere evoluția temperaturii Pacificului, dar nu pot stabili de acum exact succesiunea episoadelor meteorologice din România în timpul iernii.
Vortexul polar va fi unul dintre elementele urmărite în această iarnă
Un element important pentru Europa va fi comportamentul vortexului polar.
Acesta reprezintă o zonă vastă de aer foarte rece și presiune scăzută care se formează în jurul Polului Nord în sezonul rece.
Atunci când vortexul este compact și puternic, aerul rece rămâne în general concentrat la latitudini nordice.
În schimb, atunci când vortexul slăbește sau este perturbat, mase de aer arctic pot coborî spre Europa, Asia sau America de Nord.
El Niño poate influența indirect acest mecanism prin modificarea undelor atmosferice care se propagă spre stratosferă.
Efectul nu este însă identic în fiecare an.
Din această cauză, climatologii vor urmări în lunile următoare nu doar Pacificul, ci și temperaturile din stratosferă, circulația Atlanticului și evoluția vortexului polar.
Pentru România, acestea vor deveni elemente mult mai relevante pe măsură ce ne apropiem de lunile decembrie, ianuarie și februarie.
Prognozele pe termen scurt și mediu vor putea indica atunci mult mai precis eventualele episoade de ger, viscol sau încălziri neobișnuite.
El Niño poate accentua riscul fenomenelor extreme
Un El Niño foarte puternic se suprapune peste o planetă deja caracterizată de temperaturi ridicate ale oceanelor și ale atmosferei.
Această combinație poate amplifica anumite extreme climatice.
OMM avertizează că fenomenul poate produce schimbări semnificative în distribuția temperaturilor și precipitațiilor și poate favoriza, în funcție de regiune, secete, inundații sau episoade de căldură extremă.
Specialiștii insistă însă asupra unei distincții importante.
El Niño nu „produce” fiecare furtună, fiecare val de căldură sau fiecare inundație.
El modifică fundalul climatic și poate crește probabilitatea apariției unor anumite tipuri de vreme.
Fiecare eveniment extrem are propriile cauze atmosferice imediate.
În plus, alte fenomene climatice pot amplifica sau contracara influența El Niño.
În 2026, climatologii urmăresc inclusiv dezvoltarea unei faze pozitive a Dipolului Oceanului Indian. Modelele OMM estimează pentru toamna acestui an o valoare sezonieră de aproximativ 0,9 pentru acest indicator, în timp ce Atlanticul tropical rămâne, de asemenea, mai cald decât în mod normal.
Interacțiunea dintre toate aceste elemente va determina configurația climatică a următoarelor luni.
Pentru Europa și România, mesajul meteorologilor rămâne unul de prudență: un El Niño foarte puternic poate modifica semnificativ circulația atmosferică și poate crește riscul unor episoade extreme, dar este prea devreme pentru a spune exact unde și când vor apărea acestea.
Cert este că fenomenul din Pacific va rămâne unul dintre factorii climatici majori ai iernii 2026-2027, iar evoluția lui va fi urmărită constant de centrele meteorologice internaționale.
Sursa foto: Arhivă
