Noi informații apărute din dosarul în care Călin Georgescu este cercetat de procurorii DIICOT scot la iveală discuții despre o posibilă plecare în Italia, solicitarea azilului politic și achiziționarea unei proprietăți în Toscana. Potrivit unor surse judiciare și unor stenograme din anchetă publicate de presă, fostul candidat la alegerile prezidențiale ar fi discutat cu omul de afaceri Ionel Rusen despre găsirea unei vile izolate, cu teren și dependințe, dar și despre posibilitatea de a obține protecție în Italia dacă situația sa juridică s-ar fi complicat.
Călin Georgescu avea în plan să fugă în Italia cu tot cu servitori. Voia sa dea cel puțin 1 milion de euro pe o vilă în Toscana
Informațiile apar în contextul noului dosar instrumentat de DIICOT, în care Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți pentru 24 de ore. Procurorii au cerut ulterior Tribunalului București arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile.
Anchetatorii îi cercetează pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Prejudiciul invocat în dosar depășește 1,1 milioane de euro.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar informațiile privind planurile sale pentru Italia provin din dosarul anchetatorilor și din surse judiciare citate de presă.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Călin Georgescu nu ar fi intenționat să fugă din România chiar în dimineața în care au avut loc perchezițiile DIICOT.
În schimb, anchetatorii susțin că fostul candidat la alegerile prezidențiale ar fi pregătit de mai mult timp un posibil scenariu de plecare în Italia.
Planurile ar fi fost discutate cu Ionel Rusen, omul de afaceri cercetat în același dosar.
Din stenogramele citate de mai multe publicații rezultă că Georgescu ar fi fost interesat să afle în ce condiții ar putea solicita azil politic în Italia.
Subiectul nu l-ar fi vizat doar pe el.
În discuții ar fi apărut și persoane din anturajul său, pentru care Georgescu ar fi dorit să afle dacă există posibilitatea obținerii unei forme similare de protecție.
Unul dintre aspectele pe care anchetatorii le consideră relevante este legătura dintre aceste discuții și situația juridică a fostului candidat.
Conform G4Media, o eventuală mutare în Italia ar fi fost luată în calcul după încetarea măsurii controlului judiciar.
În stenograme apare inclusiv preocuparea ca demersurile să fie făcute discret.
Discuțiile sunt acum analizate de procurori inclusiv în contextul argumentelor folosite pentru solicitarea unei măsuri preventive mai severe.
Existența unor asemenea conversații nu înseamnă însă automat că planul ar fi fost pus în aplicare sau că Georgescu ar fi depus efectiv o cerere de azil.
Vila din Toscana ar fi costat aproximativ 1,2 milioane de euro
În paralel cu discuțiile despre o eventuală plecare din România, Călin Georgescu ar fi fost interesat de achiziționarea unei proprietăți în Toscana.
Ionel Rusen ar fi primit sarcina de a căuta o locuință potrivită.
Nu ar fi fost vorba despre o proprietate oarecare.
Din discuțiile atribuite celor doi rezultă că Georgescu își dorea o vilă aflată într-o zonă retrasă, cu suficient teren în jur și cu un grad ridicat de intimitate.
Rusen ar fi identificat la un moment dat o proprietate care costa aproximativ 1,2 milioane de euro.
Prețul nu ar fi reprezentat însă principalul obstacol.
Conform stenogramelor citate în presă, în momentul în care Rusen ar fi atras atenția că imobilul este destul de scump, Georgescu ar fi sugerat că problema financiară putea fi rezolvată.
În discuție ar fi apărut posibilitatea unui sprijin din partea unor persoane din străinătate.
Identitatea acestora și eventuala lor implicare financiară nu sunt clarificate în informațiile făcute publice până în prezent.
Pentru anchetatori, asemenea detalii pot deveni relevante dacă există probe care să indice pregătirea concretă a unei mutări.
În același timp, intenția de a cumpăra o proprietate în străinătate nu reprezintă, prin ea însăși, o faptă ilegală.
Importanța juridică a conversațiilor depinde de context, de celelalte probe și de modul în care procurorii demonstrează legătura dintre acestea și riscul unei eventuale sustrageri de la procedurile judiciare.
Cerința neobișnuită pentru proprietatea din Italia
Din informațiile apărute din dosar rezultă că Georgescu ar fi avut cerințe precise pentru viitoarea locuință.
Proprietatea trebuia să fie izolată.
Ar fi dorit suficient teren în jur, astfel încât accesul altor persoane în imediata apropiere să fie dificil.
În plus, vila trebuia să dispună de o construcție separată.
În stenograme apare formularea referitoare la o „anexă destinată servitorilor”, descrisă drept o casă mică sau o dependință.
Georgescu ar fi revenit asupra cerinței și ar fi precizat că acolo trebuiau să poată locui încă un bărbat și soția acestuia.
Nu este clar din informațiile publice cine erau cele două persoane la care făcea referire.
Discuțiile ar fi avut loc în primăvara anului 2025.
Una dintre proprietățile identificate de Rusen ar fi îndeplinit o mare parte dintre condițiile cerute, însă avea un preț de aproximativ 1,2 milioane de euro.
Toscana este una dintre cele mai cunoscute și mai scumpe regiuni imobiliare din Italia, în special în cazul proprietăților istorice sau al vilelor cu suprafețe mari de teren.
În cazul lui Georgescu, însă, interesul anchetatorilor nu privește atractivitatea zonei, ci contextul în care ar fi fost căutată proprietatea.
Conversațiile despre casă ar fi fost purtate în aceeași perioadă în care se discuta despre situația sa juridică și despre posibilitatea obținerii azilului politic.
Discuții despre azil politic pentru el și persoane din anturaj
Un alt element prezentat în stenograme privește posibilitatea solicitării azilului politic.
Potrivit informațiilor publicate de presă, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să se intereseze despre procedurile necesare în Italia.
În conversație ar fi fost menționați și oameni din cercul său.
Georgescu ar fi dorit să afle dacă soluția putea fi folosită și pentru aceștia.
Într-unul dintre fragmentele relatate în presă apare preocuparea ca demersurile să nu fie observate.
Aceste conversații sunt importante în contextul cererii DIICOT de arestare preventivă.
Procurorii susțin că există elemente care indică pregătiri pentru o eventuală sustragere de la urmărirea penală sau de la judecată.
Apărarea are posibilitatea să conteste această interpretare în fața instanței.
Judecătorul este cel care trebuie să stabilească dacă probele prezentate justifică măsura arestului preventiv sau dacă este suficientă o măsură mai puțin restrictivă.
Azilul politic este, de asemenea, o procedură juridică distinctă, iar simpla intenție declarată de a solicita protecție într-un alt stat nu înseamnă automat că o asemenea cerere ar fi admisă.
Autoritățile statului respectiv sunt cele care analizează condițiile și motivele invocate.
Georgescu și Rusen, cercetați într-un dosar cu prejudiciu de peste un milion de euro
Informațiile despre Italia apar într-un moment complicat pentru Călin Georgescu.
Pe 21 septembrie 2026, procurorii DIICOT au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Ancheta vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Conform procurorilor, faptele cercetate ar fi început în septembrie 2021.
Anchetatorii susțin că o persoană vătămată ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare de șase milioane de euro de la o instituție financiară din străinătate.
Pentru accesarea creditului ar fi fost necesară constituirea unei garanții.
Omul de afaceri ar fi transferat peste 1,1 milioane de euro, însă finanțarea promisă nu s-ar mai fi concretizat.
Ulterior, banii nu ar mai fi fost recuperați.
În dosar apar, potrivit informațiilor publicate, Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Procurorii încearcă să stabilească rolul fiecărei persoane în mecanismul investigat și traseul banilor.
În timpul perchezițiilor au fost ridicate mai multe documente și dispozitive de stocare care urmează să fie analizate.
Georgescu și Rusen au fost ulterior reținuți pentru 24 de ore.
DIICOT a cerut Tribunalului București arestarea preventivă a celor doi pentru o perioadă de 30 de zile.
Ce relevanță au planurile pentru Italia în ancheta DIICOT
Pentru procurori, conversațiile despre Toscana și azilul politic sunt relevante mai ales în evaluarea riscului ca o persoană cercetată să se sustragă procedurilor judiciare.
Acesta este unul dintre elementele care pot fi analizate atunci când se solicită o măsură preventivă.
Anchetatorii susțin că discuțiile nu ar fi fost simple conversații generale despre o posibilă mutare în străinătate.
În interpretarea lor, ar fi existat demersuri concrete: căutarea unei proprietăți, stabilirea unor criterii pentru aceasta, discutarea prețului și documentarea posibilității de a solicita azil.
Apărarea poate prezenta însă o interpretare diferită.
Instanța trebuie să analizeze toate probele și să decidă dacă acestea demonstrează existența unui risc suficient pentru aplicarea arestului preventiv.
Este importantă și distincția dintre intenție și faptă.
Din informațiile publicate până acum nu rezultă că Georgescu ar fi cumpărat vila din Toscana.
De asemenea, nu există informații că ar fi depus efectiv o cerere de azil politic în Italia.
Relatările se referă la discuții și presupuse pregătiri surprinse în materialul probator.
În plus, sursele citate de presă au precizat că în dimineața perchezițiilor Georgescu nu ar fi încercat să fugă din țară.
El se deplasa în zona Otopeni atunci când a fost oprit de anchetatori și dus ulterior la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la percheziții.
Prin urmare, ancheta trebuie separată de speculațiile privind o eventuală plecare imediată din România.
Ceea ce încearcă procurorii să demonstreze este existența unui plan anterior și relevanța acestuia pentru situația juridică actuală.
Dosarul se află într-o etapă în care acuzațiile nu au fost stabilite definitiv de o instanță.
Călin Georgescu și celelalte persoane cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
În perioada următoare, una dintre deciziile importante aparține Tribunalului București, care trebuie să analizeze solicitarea DIICOT privind arestarea preventivă.
Dincolo de acuzația de înșelăciune de peste un milion de euro, discuțiile despre vila din Toscana și posibilitatea solicitării azilului politic devin astfel o componentă importantă a argumentelor prezentate de anchetatori în fața instanței.






















