Mirela Loșniță
Pensionarii din România ar putea primi mai mulți bani începând din 2027, însă procentul exact al majorării nu este stabilit în acest moment. Două scenarii sunt luate în calcul: o indexare de 5%, considerată o variantă prudentă, și una de 7%, care ar ține cont de rata inflației. Diferențele dintre cele două variante se văd direct în sumele care ar urma să ajungă lunar la pensionari.
Subiectul indexării pensiilor ar urma să intre rapid pe agenda viitorului Executiv. Dacă Guvernul condus de Luca Niculescu va fi învestit, acesta va avea de rezolvat mai multe probleme bugetare urgente. Printre acestea se află rectificarea bugetară și stabilirea resurselor disponibile pentru majorarea pensiilor.
Pentru pensionari, întrebarea principală rămâne aceeași: cu cât vor crește efectiv veniturile în 2027? În acest moment există calcule pentru două variante, însă decizia finală va depinde de situația finanțelor publice.
Două variante sunt analizate pentru pensiile din 2027
Primul scenariu presupune o majorare de 5%. Aceasta este varianta prezentată drept o „indexare prudentă”, în condițiile în care viitorul Guvern va trebui să țină cont de resursele disponibile.
Al doilea scenariu presupune o creștere de 7%. Acest procent rezultă din varianta în care este luată în considerare rata inflației, potrivit calculelor prezentate în contextul discuțiilor privind indexarea.
Diferența de două puncte procentuale poate părea redusă, însă ea se traduce prin sume diferite pentru fiecare pensionar.
În plus, la nivelul întregului sistem public de pensii, alegerea unui procent mai mare înseamnă și un efort bugetar suplimentar.
Din acest motiv, oficialii evită deocamdată să garanteze un anumit procent.
Indexarea pensiilor presupune o cheltuială permanentă. Odată ce pensiile sunt majorate, noul cuantum trebuie finanțat în fiecare lună.
Guvernul trebuie, așadar, să stabilească dacă veniturile statului pot susține majorarea și în ce proporție.
Deocamdată, cele două variante discutate sunt 5% și 7%.
Niciuna nu trebuie însă tratată ca o decizie definitivă.
Procentul final ar urma să fie cunoscut după analizarea situației bugetare și după stabilirea resurselor disponibile pentru anul următor.
Cât ar putea ajunge pensia minimă după indexare
Pentru persoanele care primesc pensia minimă, diferența dintre cele două scenarii poate fi calculată deja.
Dacă autoritățile aleg varianta prudentă, de 5%, pensia minimă ar crește cu aproximativ 64 de lei.
În acest scenariu, venitul minim ar ajunge la aproximativ 1.345 de lei net.
Creșterea nu este una spectaculoasă, însă poate conta pentru pensionarii care își gestionează lunar cheltuielile dintr-un venit foarte redus.
În cazul unei indexări de 7%, suma suplimentară ar fi mai mare.
Pensia minimă ar crește cu aproximativ 89 de lei.
Diferența dintre cele două scenarii este astfel de aproximativ 25 de lei pe lună pentru beneficiarii pensiei minime.
Calculul arată cât de important devine procentul final ales de Guvern.
Situația este similară și în cazul pensiei medii.
Dacă se aplică o indexare de 5%, pensia medie ar crește cu aproximativ 139 de lei.
În cazul unei indexări de 7%, creșterea ar ajunge la aproximativ 194 de lei.
Diferența dintre cele două scenarii este astfel de aproximativ 55 de lei lunar pentru o pensie medie.
Pe parcursul unui an, diferența devine considerabil mai mare.
Totuși, aceste sume reprezintă calcule realizate pornind de la scenariile discutate în prezent. Pensionarii nu trebuie să considere că ele au fost deja aprobate.
Decizia finală va trebui adoptată de autorități.
Inflația a redus puterea de cumpărare a pensionarilor
Discuția despre indexare apare într-un context dificil pentru pensionari.
În ultimii doi ani, pensiile au trecut printr-o perioadă de înghețare, în timp ce prețurile au continuat să crească.
Potrivit calculelor prezentate în cadrul discuțiilor despre majorarea din 2027, pensionarii ar fi pierdut între aproximativ 200 și 500 de lei din puterea de cumpărare, în funcție de valoarea pensiei.
Inflația cumulată pentru perioada respectivă este indicată la aproximativ 16%.
Acest lucru nu înseamnă că pensionarii au primit efectiv mai puțini bani în cont.
Problema este valoarea reală a banilor.
Dacă pensia rămâne la același nivel, iar alimentele, serviciile, energia și alte produse se scumpesc, aceeași sumă permite cumpărarea unei cantități mai mici de bunuri.
Efectul este resimțit puternic de persoanele cu pensii reduse.
O mare parte din veniturile acestora merge către cheltuieli esențiale.
Facturile nu pot fi eliminate.
Medicamentele sunt greu de redus.
Cheltuielile pentru alimente rămân obligatorii.
În aceste condiții, chiar și o diferență de câteva zeci de lei poate conta.
O indexare de 5% nu ar compensa însă automat întreaga pierdere de putere de cumpărare acumulată în perioada cu inflație ridicată.
Nici scenariul de 7% nu trebuie interpretat automat drept o recuperare integrală.
Pentru a vedea beneficiul real, procentul de creștere trebuie comparat cu evoluția prețurilor.
Aceasta este una dintre marile probleme pe care autoritățile trebuie să le ia în calcul atunci când stabilesc procentul pentru 2027.
Guvernul vrea să vadă mai întâi câți bani are disponibili
Florin Manole, propus pentru funcția de ministru al Muncii în Cabinetul condus de Luca Niculescu, a confirmat intenția de indexare a pensiilor în 2027.
În același timp, acesta nu a dorit să garanteze un anumit procent.
Motivul este situația bugetară.
Înainte de stabilirea nivelului majorării, viitorul Guvern vrea să facă o analiză a cheltuielilor statului.
De asemenea, trebuie realizată rectificarea bugetară.
Executivul are nevoie de o imagine clară asupra banilor disponibili și asupra sumelor necesare pentru finanțarea celorlalte obligații ale statului.
Printre urgențele menționate se află și alocarea resurselor către sistemul de Sănătate.
Abia după această analiză ar putea fi stabilit procentul de indexare.
Florin Manole a explicat că nici el, nici programul de guvernare nu au avansat un procent ferm înainte de verificarea situației financiare.
„Nici programul de guvernare, nici eu nu ne-am hazardat să folosim procente, pentru că, așa cum am spus, a spus și Sorin Grindeanu, trebuie să facem un soi de audit asupra cheltuielilor statului. Trebuie să facem o rectificare și să vedem ce bani sunt, ce bani lipsesc pentru cheltuielile pentru anul ăsta. Dar încă o dată, cu certitudine indexarea va avea loc”, a declarat Florin Manole.
Declarația indică intenția de majorare, dar nu stabilește dimensiunea acesteia.
Oficialul a fost întrebat și despre varianta de 7%.
Acesta a recunoscut că procentul rezultă din formula de calcul discutată, dar a insistat asupra necesității unei evaluări bugetare înainte de asumarea unei valori.
„Știu, știu, aveți dreptate și nu am contestat asta. Spun doar că e nevoie să avem această privire de ansamblu și să vedem cât de mult ne permitem să indexăm pensiile, pentru că o vom face, dar încă o dată, cu un procent pe care îl vom vedea a fi disponibil”, a mai explicat acesta.
Așadar, semnalul transmis pensionarilor este că indexarea este avută în vedere, dar valoarea sa rămâne deschisă.
Ce înseamnă concret o „indexare prudentă”
Expresia „indexare prudentă” poate părea ambiguă pentru pensionari.
În discuțiile actuale, scenariul prudent este asociat unei creșteri de 5%.
Rațiunea unei asemenea variante este legată în primul rând de presiunea asupra bugetului.
Statul trebuie să finanțeze simultan pensii, salarii, sănătate, educație, investiții și alte cheltuieli publice.
În plus, România trebuie să gestioneze deficitul bugetar.
O majorare mai mare a pensiilor înseamnă automat o creștere a cheltuielilor statului.
Pentru un pensionar, diferența dintre 5% și 7% poate însemna câteva zeci de lei.
Pentru bugetul public, aceeași diferență aplicată unui număr foarte mare de beneficiari generează însă un cost mult mai ridicat.
Din această perspectivă trebuie înțeleasă prudența invocată de oficiali.
Există însă și perspectiva pensionarilor.
După o perioadă în care prețurile au crescut, aceștia au nevoie de venituri mai mari pentru a-și menține nivelul de trai.
Mai ales persoanele cu pensii mici resimt rapid orice scumpire.
O creștere de 64 de lei, cât ar rezulta în cazul pensiei minime într-un scenariu de 5%, trebuie raportată la costurile reale suportate lunar.
Același lucru este valabil pentru cei 89 de lei care ar rezulta din scenariul de 7%.
De aceea, alegerea procentului va presupune un compromis între nevoia pensionarilor de a recupera din puterea de cumpărare și capacitatea statului de a finanța majorarea.
Când s-ar putea stabili procentul final
Primele decizii ale viitorului Executiv vor fi importante pentru stabilirea indexării din 2027.
Dacă Guvernul Luca Niculescu va primi votul necesar pentru învestire, rectificarea bugetară se află printre problemele urgente.
Trebuie stabilite sumele necesare pentru anul în curs, inclusiv pentru domenii unde există nevoi suplimentare de finanțare.
În paralel, autoritățile trebuie să înceapă pregătirea bugetului pentru 2027.
Abia după ce există o imagine mai clară asupra veniturilor și cheltuielilor poate fi luată o decizie privind pensiile.
În acest moment, scenariul de 5% ar însemna o majorare mai redusă, dar și un efort mai mic pentru buget.
Scenariul de 7% ar aduce mai mulți bani pensionarilor, dar presupune și costuri suplimentare pentru stat.
Pentru pensia minimă, calculele actuale indică aproximativ 1.345 de lei net în cazul unei indexări de 5%.
Majorarea ar fi de aproximativ 64 de lei.
La 7%, creșterea pensiei minime ar fi de aproximativ 89 de lei.
În cazul pensiei medii, diferența este și mai vizibilă.
Varianta de 5% ar aduce aproximativ 139 de lei în plus.
Varianta de 7% ar însemna aproximativ 194 de lei suplimentari în fiecare lună.
Până la adoptarea unei decizii oficiale, aceste valori rămân scenarii de calcul.
Certitudinea privind procentul ar trebui să apară după auditul cheltuielilor, rectificarea bugetară și evaluarea resurselor pe care statul le poate aloca sistemului public de pensii.
Pentru pensionari, miza nu este doar procentul trecut pe hârtie. Important va fi cât valorează efectiv majorarea în raport cu prețurile și cu puterea de cumpărare din 2027.
