Georgescu Dragos
Tensiunile cresc în interiorul PNL, în momentul în care partidul se pregătește să treacă în opoziție. Premierul Ilie Bolojan le-ar fi cerut liberalilor numiți politic în administrația publică să renunțe la funcții, potrivit unor surse politice citate de Antena 3 CNN. Termenul transmis acestora ar fi luni, ora 12:00, iar cei care refuză să facă un pas înapoi riscă să fie eliberați din funcție.
Ilie Bolojan pune piciorul în prag. Ce le-a cerut liberalilor înainte de votul pentru guvernul Luca Niculescu. Cine refuză riscă să fie demis
Decizia îi vizează pe secretarii de stat, subsecretarii de stat, prefecții, subprefecții și alți reprezentanți susținuți politic de PNL în aparatul administrativ.
Măsura provoacă însă nemulțumiri serioase în partid.
Mai mulți liberali contestă ideea ca oamenii numiți în administrație să fie primii obligați să plece. Vocile critice cer ca responsabilitatea să fie asumată, înainte de toate, de conducerea PNL.
Printre cei care au reacționat se află Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și lider al PNL Cluj. Acesta consideră că oamenii care au decis strategia politică a partidului trebuie să fie primii care își asumă consecințele.
Mesajul său deschide astfel un nou front în interiorul PNL, exact în momentul în care liberalii încearcă să își redefinească poziția după ieșirea de la guvernare.
Ilie Bolojan le cere liberalilor să renunțe la funcțiile din administrație
Potrivit informațiilor transmise pe surse politice, Ilie Bolojan așteaptă demisiile liberalilor care ocupă funcții obținute prin susținerea politică a PNL.
Lista nu este una scurtă.
Sunt vizați secretari de stat, subsecretari de stat, prefecți, subprefecți și alți demnitari sau reprezentanți numiți cu sprijinul partidului.
Mesajul conducerii este legat direct de noua poziționare a PNL.
Liberalii au decis să nu participe la viitorul Executiv condus de Luca Niculescu și să treacă în opoziție, chiar dacă partidul urmează să ofere un sprijin condiționat la votul de învestitură.
În aceste condiții, menținerea unor reprezentanți ai PNL în structurile guvernamentale ar crea o situație politică dificil de explicat.
Pe de o parte, partidul ar anunța oficial că se află în opoziție.
Pe de altă parte, persoane susținute de PNL ar continua să ocupe funcții în administrația centrală și locală.
Tocmai această contradicție pare să stea la baza solicitării privind demisiile.
Conform surselor politice, cei care nu își prezintă singuri demisia până la termenul indicat ar urma să fie eliberați din funcție prin procedurile legale aplicabile fiecărui post.
Situația a generat însă rapid nemulțumire.
Unii dintre cei care ocupă funcții de secretar de stat ar ezita să plece.
Nu toți liberalii consideră că retragerea tuturor oamenilor partidului din administrație reprezintă soluția corectă.
Mai ales că în interiorul PNL începe să fie pusă o altă întrebare.
Cine trebuie să plătească politic pentru situația în care a ajuns partidul?
Demnitarii numiți în administrație sau oamenii care au luat deciziile importante la vârful formațiunii?
Revoltă în partid după ultimatumul conducerii PNL
Nemulțumirile nu mai sunt ținute doar în interiorul partidului.
Alin Tișe a ieșit public cu un mesaj extrem de dur la adresa conducerii PNL.
Președintele Consiliului Județean Cluj consideră că liberalii din țară nu ar trebui să demisioneze din funcțiile politice.
În opinia sa, primii care trebuie să plece sunt liderii care au condus partidul în actuala situație.
Mesajul transmis de Tișe este lipsit de echivoc:
„AJUNGE! PLEACĂ TOȚI SAU NICIUNUL! Niciun penelist din țară nu trebuie să demisioneze din funcțiile politice! Trebuie să demisioneze cei din conducerea incompetentă, care au adus partidul în acest dezastru!”
Liderul liberal de la Cluj îl indică direct și pe Ilie Bolojan.
„Primul care trebuie să demisioneze este Ilie Bolojan, împreună cu toți cei incompetenți din conducere, care, luați la un loc, nu au voturile unui singur primar PNL!”, a transmis Alin Tișe.
Este una dintre cele mai dure contestări publice venite din interiorul PNL în această perioadă.
Problema ridicată de Tișe depășește însă situația secretarilor de stat sau a prefecților.
El contestă modul în care au fost luate deciziile majore ale partidului.
Potrivit liderului de la Cluj, liberalii din teritoriu nu au fost consultați atunci când s-a decis participarea la guvernare și nici atunci când s-a stabilit trecerea în opoziție.
Din acest motiv, consideră că liderii care au luat aceste hotărâri trebuie să suporte primii consecințele politice.
„Lăsați oamenii în pace! Nu le decideți voi soarta, viața și viitorul familiilor lor! Nu i-ați întrebat, în țară, pe oameni, dacă vor să fie la putere sau opoziție, ați decis singuri. Acum voi trebuie să plecați primii. Și în regim de urgență!”, a mai transmis Tișe.
Conflictul capătă astfel o dimensiune mai amplă.
Nu mai este vorba doar despre cine păstrează o funcție în administrație.
Este pusă sub semnul întrebării chiar autoritatea conducerii PNL.
Alin Tișe cere asumarea deciziilor luate la vârful partidului
Argumentul criticilor este relativ simplu.
Dacă strategia partidului a fost decisă de conducerea centrală, atunci tot conducerea trebuie să își asume rezultatele.
Alin Tișe susține că oamenii din teritoriu au muncit pentru rezultatele electorale ale partidului și nu ar trebui transformați în singurii responsabili pentru schimbările politice de la București.
În opinia sa, PNL nu aparține exclusiv conducerii centrale.
Partidul este format și din primari, președinți de consilii județene, consilieri locali și județeni și membri care au participat la campaniile electorale.
De aici vine și formula folosită de liderul liberal:
„Pleacă toți sau niciunul”.
Tișe cere ca, dacă se decide o retragere completă a PNL din funcțiile politice, regula să fie aplicată tuturor.
Nu doar secretarilor de stat.
Nu doar prefecților.
Nu doar subprefecților.
În opinia sa, ar trebui luate în calcul și funcțiile din consiliile de administrație și alte poziții obținute cu sprijin politic.
Altfel, susține acesta, măsura riscă să fie percepută drept selectivă.
Mesajul indică o problemă sensibilă pentru conducerea liberală.
Trecerea în opoziție presupune nu doar schimbarea discursului politic, ci și clarificarea raportului cu funcțiile ocupate de reprezentanții partidului în administrație.
Iar aici interesele sunt numeroase.
Pentru un secretar de stat sau un prefect, plecarea din funcție nu este doar un gest simbolic.
Înseamnă renunțarea la o poziție administrativă importantă.
Din acest motiv, nu este surprinzător că unele persoane ar ezita să demisioneze înainte de instalarea noului Executiv.
Există însă și argumentul conducerii.
Un partid care se declară în opoziție nu poate pretinde credibil că se delimitează de Guvern, dar să păstreze simultan oameni numiți politic în aparatul acestuia.
Din această perspectivă, retragerea reprezentanților PNL poate fi interpretată drept o consecință firească a trecerii în opoziție.
Problema care rămâne este cine trebuie să plece și cât de departe trebuie dusă această retragere.
PNL susține condiționat Guvernul Niculescu, dar intră în opoziție
Conflictul din PNL apare într-un moment politic complicat.
Luca Niculescu încearcă să obțină voturile necesare pentru instalarea noului Guvern.
Ilie Bolojan a anunțat duminică seara că a semnat un acord cu premierul desemnat.
PNL este pregătit să ofere voturile necesare pentru învestirea Cabinetului, dar sprijinul este unul condiționat și limitat.
Acordul stabilește mai multe obiective pe care viitorul Executiv trebuie să le respecte în următoarele luni.
Una dintre principalele condiții impuse de liberali privește deficitul bugetar.
Bolojan a explicat că acesta trebuie să continue să scadă, iar pentru 2027 ținta ar trebui să fie de cel mult 5,3% din PIB.
În același timp, PNL și-a menținut decizia de a nu participa la o guvernare alături de PSD.
Bolojan afirmase anterior că, dacă PSD intră în Executiv, liberalii vor merge în opoziție.
Formula propusă de Luca Niculescu include însă o prezență consistentă a social-democraților.
În consecință, PNL nu va avea miniștri în noul Cabinet.
Partidul poate vota învestirea Guvernului fără să devină automat parte a coaliției guvernamentale.
Aceasta este diferența pe care conducerea liberală încearcă să o marcheze.
Sprijin pentru instalarea Executivului, în anumite condiții, dar fără participare efectivă la guvernare.
De aici rezultă și necesitatea clarificării situației liberalilor care ocupă deja funcții guvernamentale.
Dacă PNL intră oficial în opoziție, conducerea consideră că aceștia trebuie să facă un pas în spate.
Pentru criticii lui Bolojan, însă, explicația nu este suficientă.
Ei cer ca responsabilitatea să înceapă chiar de la vârful partidului.
Tensiunile din PNL pot continua și după instalarea noului Guvern
Următoarele ore sunt importante nu doar pentru demnitarii cărora li s-a cerut să plece, ci și pentru raporturile de putere din interiorul PNL.
Dacă un număr important de secretari de stat, prefecți sau alți reprezentanți refuză să demisioneze, conducerea partidului va fi pusă într-o situație delicată.
Va trebui să demonstreze că decizia anunțată este aplicată.
În același timp, atacul lui Alin Tișe arată că opoziția internă față de actuala conducere nu mai poate fi ignorată.
Liderul PNL Cluj nu formulează o simplă critică punctuală.
El cere explicit demisia lui Ilie Bolojan și a celor pe care îi consideră responsabili pentru situația actuală.
Miza poate deveni astfel conducerea partidului.
După instalarea viitorului Guvern, PNL va trebui să își definească strategia de opoziție.
Va trebui să decidă în ce condiții susține anumite proiecte ale Executivului Niculescu și unde va trasa linia de separație față de PSD.
Mai există și problema propriilor rezultate politice.
Bolojan a recunoscut recent că PNL se află în jurul unui nivel electoral care îi limitează capacitatea de a impune singur o direcție politică.
Intrarea în opoziție ar putea fi folosită pentru reconstrucția partidului înaintea următoarelor alegeri.
Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, liberalii trebuie mai întâi să rezolve tensiunile interne.
Iar disputa privind demisiile riscă să fie doar începutul.
Tabăra conducerii poate argumenta că ieșirea de la guvernare trebuie să fie reală, nu doar declarativă. Dacă PNL nu mai face parte din Executiv, oamenii numiți politic de partid nu ar mai avea justificare pentru a continua să reprezinte formațiunea în structurile guvernamentale.
Tabăra critică răspunde însă că oamenii din eșaloanele inferioare nu trebuie sacrificați pentru deciziile luate de liderii de la București.
Alin Tișe a mers și mai departe.
El susține că, dacă se dorește o curățare completă a funcțiilor politice, aceasta trebuie aplicată fără excepții.
„Fie pleacă toți, fie niciunul!”, este mesajul său.
În spatele ultimatumului dat demnitarilor se conturează astfel o confruntare mult mai importantă.
Nu este doar o dispută despre secretari de stat, prefecți sau subprefecți.
Este o dispută despre cine răspunde pentru direcția politică a PNL și cine va conduce partidul în etapa următoare.
Până la clarificarea acestor lucruri, liberalii trebuie să treacă însă prin primul test.
Demisiile cerute oamenilor susținuți politic de partid.
Iar faptul că unii dintre ei ezită arată că ieșirea PNL de la guvernare ar putea fi mult mai complicată în practică decât pare într-o decizie luată la nivelul conducerii.
