Ana Sasu
Cutremurul cu magnitudinea 4,8 produs luni, 19 octombrie, în zona seismică Vrancea a readus în atenție una dintre cele mai importante întrebări privind riscul seismic din România: ce regiuni ar putea fi afectate cel mai puternic în cazul unui viitor seism major. Profesorul Gheorghe Mărmureanu a explicat că particularitățile cutremurelor vrâncene fac posibilă propagarea energiei pe distanțe foarte mari, astfel încât efectele unui eveniment puternic nu s-ar limita la zona epicentrală, ci ar putea fi resimțite în Moldova, Muntenia, Dobrogea și, evident, în apropierea Vrancei și a Focșaniului.
Specialistul atrage însă atenția că nimeni nu poate spune în prezent când se va produce următorul cutremur major, iar discuțiile despre intervale de 50 sau 100 de ani nu trebuie interpretate drept o predicție. Magnitudinea, adâncimea și mecanismul de rupere sunt elementele care vor influența amploarea efectelor, iar acestea nu pot fi cunoscute înaintea producerii unui viitor seism.
Un mare cutremur din Vrancea poate afecta regiuni aflate la distanțe considerabile
Zona seismică Vrancea are caracteristici aparte, deoarece multe dintre cutremurele importante produse aici au focare intermediare, aflate la adâncimi considerabile, ceea ce permite undelor seismice să se propage pe suprafețe întinse și să fie resimțite la distanțe mari de epicentru. Din acest motiv, un cutremur vrâncean puternic nu reprezintă un risc exclusiv pentru județele aflate în imediata apropiere a zonei în care începe ruptura seismică.
Gheorghe Mărmureanu a explicat că o parte din energia eliberată de cutremurele produse la adâncime se pierde în timpul propagării, însă acest lucru nu înseamnă că localitățile aflate la distanță sunt automat protejate de efectele unui seism major.
„Cutremurele astea vrâncene sunt foarte curioase, sunt de mare adâncime. Ori, acolo unde sunt ele, o parte din energie se consumă pe drum, dar totuși nu întotdeauna”, a explicat Gheorghe Mărmureanu.
Întrebat despre regiunile care ar putea resimți puternic un viitor cutremur major, specialistul a indicat o zonă geografică foarte extinsă, menționând „Moldova toată, Focșani, Muntenia, Dobrogea”.
Afirmația nu înseamnă că toate localitățile din aceste regiuni vor fi afectate în aceeași măsură și nici că pot fi stabilite din prezent orașele în care vor exista cele mai mari pagube. Efectele unui cutremur depind de numeroși factori, printre care magnitudinea, adâncimea focarului, mecanismul de rupere, direcția de propagare a undelor, caracteristicile geologice locale și vulnerabilitatea construcțiilor.
Două localități aflate la distanțe asemănătoare față de epicentru pot resimți diferit același cutremur, în funcție de tipul terenului și de caracteristicile clădirilor existente. Tocmai de aceea, hărțile de risc seismic nu pot fi reduse la simpla distanță dintre un oraș și zona Vrancea.
Bucureștiul rămâne una dintre localitățile importante în orice discuție despre cutremurele vrâncene, atât prin numărul mare de locuitori, cât și prin existența unui fond construit vulnerabil, inclusiv clădiri ridicate înaintea introducerii unor norme antiseismice moderne.
Istoria seismică a României a arătat deja că un cutremur puternic produs în Vrancea poate provoca efecte serioase la distanță considerabilă de zona epicentrală, motiv pentru care pregătirea nu trebuie concentrată exclusiv asupra localităților apropiate de Vrancea.
Ce înseamnă mișcarea verticală despre care vorbește Gheorghe Mărmureanu
Profesorul Gheorghe Mărmureanu a vorbit și despre modul în care poate fi perceput începutul unui cutremur vrâncean puternic, explicând că primele mișcări resimțite într-o clădire pot fi diferite de cele care urmează după câteva secunde.
„Dacă simțiți că sunteți în casă și aveți mișcare verticală importantă, trebuie să știți că în următoarele 10-15 secunde urmează ceva foarte puternic”, a declarat seismologul.
Afirmația trebuie înțeleasă în contextul propagării undelor seismice și nu ca o metodă prin care oamenii ar putea anticipa producerea unui cutremur cu zile, săptămâni sau luni înainte.
Atunci când se produce un cutremur, din focar pornesc mai multe tipuri de unde seismice, care se deplasează cu viteze diferite. Undele P, cunoscute drept unde primare, se propagă mai rapid și ajung primele, în timp ce undele S și ulterior undele de suprafață pot produce mișcări mai puternice și pot fi mai distructive.
Diferența dintre momentul sosirii primelor unde și cel al undelor ulterioare poate fi de ordinul secundelor, în funcție de distanța până la sursa cutremurului și de caracteristicile seismului.
Acest fenomen stă și la baza sistemelor de avertizare seismică timpurie existente în anumite regiuni ale lumii, însă nu reprezintă o predicție propriu-zisă. În momentul în care primele unde sunt detectate, cutremurul s-a produs deja.
Cele câteva secunde disponibile în anumite situații pot avea însă o valoare importantă pentru sisteme automatizate și pentru adoptarea unor măsuri rapide de protecție.
În timpul unui cutremur puternic, una dintre cele mai periculoase reacții poate fi încercarea de a părăsi în grabă clădirea folosind scările sau liftul, deoarece mișcarea seismică poate face deplasarea dificilă, iar elementele nestructurale pot cădea.
Recomandarea generală este protejarea în interior, într-un loc cât mai sigur, departe de ferestre și obiecte care pot cădea, fără utilizarea liftului și fără fuga pe scări în timpul mișcării seismice. După oprirea mișcării, situația trebuie evaluată înainte de evacuare.
Când ar putea avea loc următorul mare cutremur din România
Una dintre întrebările care apar aproape de fiecare dată după un cutremur resimțit în România este dacă evenimentul reprezintă un semn că urmează un seism mult mai puternic. Din punct de vedere științific, producerea unui cutremur moderat nu permite stabilirea datei unui viitor cutremur major, iar seismologia actuală nu poate indica ziua și ora unui asemenea eveniment.
Gheorghe Mărmureanu a evitat, la rândul său, să ofere o dată pentru următorul mare cutremur și a explicat că amploarea unui viitor eveniment va depinde de caracteristicile rupturii.
„Depinde cum va fi planul de rupere, la ce adâncime va fi, depinde ce magnitudine va avea”, a precizat specialistul.
Profesorul a vorbit apoi despre intervale de ordinul deceniilor, menționând posibilitatea unor perioade de 50 sau 100 de ani.
„Poate să fie 50 sau 100. Vă spun cinstit, la 100 de ani eu nu aș vrea să fie, pentru că ar fi dezastru”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, potrivit Playtech.
Formularea nu trebuie interpretată în sensul că următorul mare cutremur va avea loc peste exact 50 sau 100 de ani. Nu există în prezent o metodă științifică validată care să permită stabilirea cu asemenea precizie a momentului unui viitor seism major.
În cazul zonei Vrancea, cercetătorii pot analiza activitatea seismică istorică, structura geologică, cutremurele anterioare și diferite modele statistice, însă aceste informații sunt folosite pentru evaluarea probabilităților și a riscului pe termen lung, nu pentru stabilirea unei date exacte.
Riscul seismic trebuie, prin urmare, tratat ca o realitate permanentă pentru România, indiferent dacă într-o anumită săptămână se produc mai multe cutremure mici sau există o perioadă lungă cu activitate seismică redusă.
Un seism cu magnitudine moderată nu înseamnă automat că urmează unul mare, după cum nici lipsa cutremurelor resimțite de populație nu reprezintă o garanție că un eveniment puternic nu se poate produce.
Cutremurul de 4,8 din 19 octombrie a fost resimțit și în București
Discuțiile despre următorul cutremur major au revenit după seismul produs luni, 19 octombrie, la ora 11:51:57, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, eveniment care a fost resimțit în mai multe localități, inclusiv în București.
Conform evaluării actualizate a parametrilor seismului, acesta a avut magnitudinea 4,8 și s-a produs la o adâncime de 124,1 kilometri, iar intensitatea a fost estimată la IV.
Adâncimea la care s-a produs explică și faptul că mișcarea a putut fi percepută pe o suprafață relativ extinsă, fără ca magnitudinea să fie una asociată unui cutremur major.
Epicentrul a fost localizat la aproximativ 54 de kilometri sud de Buzău, 58 de kilometri est de Brașov, 60 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 62 de kilometri nord de Ploiești și 72 de kilometri sud de Focșani.
Mișcarea seismică a fost resimțită inclusiv de locuitori ai Capitalei, iar acest lucru a readus rapid în discuție vulnerabilitatea Bucureștiului în cazul unui cutremur vrâncean mult mai puternic.
Seismul cu magnitudinea 4,8 nu reprezintă însă, prin simpla sa producere, o dovadă că un eveniment major este iminent.
Cutremurele de magnitudine mică și moderată fac parte din activitatea seismică a regiunii Vrancea, iar apariția lor nu permite construirea unei predicții precise privind următorul eveniment de magnitudine mare.
În cazul populației, informația cu adevărat importantă nu este încercarea de a ghici momentul următorului cutremur, ci reducerea vulnerabilității înainte ca acesta să se producă.
Verificarea siguranței clădirii, fixarea mobilierului greu, stabilirea unui plan familial și pregătirea unor lucruri esențiale pentru situații de urgență sunt măsuri care pot fi luate independent de momentul producerii unui cutremur.
Ce spune Gheorghe Mărmureanu despre posibilitatea unui tsunami la Marea Neagră
În aceeași intervenție, Gheorghe Mărmureanu a abordat și un subiect mai puțin discutat atunci când vine vorba despre riscurile naturale din România, respectiv posibilitatea producerii unui tsunami în Marea Neagră.
Profesorul a făcut referire la informații istorice privind un eveniment produs la începutul secolului trecut.
„Avem niște date că, în 1901, pe 30 martie, a fost un tsunami care ar fi generat 3-4 m la Mangalia. Alte date nu mai avem”, a declarat Gheorghe Mărmureanu.
Specialistul a subliniat însă caracterul limitat al informațiilor disponibile și a precizat că nu există date care să indice existența unor cutremure catastrofale frecvente în Marea Neagră.
„Nu avem date care să spună că la Marea Neagră au fost cutremure atât de catastrofale”, a explicat profesorul.
Referirea la episodul istoric nu înseamnă că există în prezent o avertizare de tsunami pentru litoralul românesc și nici că seismul produs în Vrancea pe 19 octombrie ar avea legătură cu un asemenea scenariu.
Cele două subiecte trebuie separate, deoarece mecanismele seismice și condițiile necesare producerii unui tsunami sunt diferite, iar un cutremur vrâncean de adâncime nu reprezintă automat un risc de tsunami în Marea Neagră.
Cutremurul cu magnitudinea 4,8 produs pe 19 octombrie trebuie privit, așadar, în contextul activității seismice normale a zonei Vrancea și nu ca un semnal cert că România se apropie de un seism major.
Declarațiile lui Gheorghe Mărmureanu readuc însă în atenție un aspect cunoscut al riscului seismic românesc: atunci când în Vrancea se produce un cutremur foarte puternic, efectele sale pot fi resimțite pe o suprafață vastă, iar amploarea pagubelor depinde nu doar de magnitudine și adâncime, ci și de vulnerabilitatea construcțiilor din fiecare localitate.
Moldova, zona Focșani, Muntenia și Dobrogea se numără printre regiunile indicate de seismolog atunci când vorbește despre propagarea unui viitor seism vrâncean puternic, însă nu poate fi stabilit în avans unde vor exista cele mai mari pagube. Tocmai de aceea, pregătirea pentru cutremur rămâne mai importantă decât încercarea de a anticipa o dată pe care știința nu o poate determina în prezent.
Sursa foto: Arhivă
