Georgescu Dragos
Unul dintre cele mai lungi capitole din istoria transportului feroviar românesc se apropie de final, iar nota de plată ajunge la bugetul de stat. Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, a anunțat luni concedieri colective pentru aproximativ 1.500 de angajați ai CFR Marfă, o companie care nu mai are licență de operare din primăvară, dar ai cărei salariați au în continuare contracte de muncă active.
Concedieri masive la CFR! 1.500 de oameni pleacă, iar românii plătesc nota de 11 milioane de euro
Statul trebuie să aloce aproximativ 11 milioane de euro, adică aproape 59 de milioane de lei, pentru plata salariilor restante din ultimele patru luni și a compensațiilor pentru cei disponibilizați. Ministrul spune că a discutat deja cu premierul, cu vicepremierul și cu Ministerul Muncii pentru a găsi o soluție de plată.
Potrivit ministrului, situația celor rămași la CFR Marfă este foarte diferită de la un grup la altul. Peste 300 de oameni au contracte cu operatorul Carpatica, aproximativ 900 se află în șomaj tehnic, iar alți circa 200 sunt aproape de vârsta pensionării.
Salariații au rămas într-o situație greu de imaginat pentru o companie care a fost cândva unul dintre giganții transportului românesc. Din luna iunie, spune ministrul, aproximativ 1.500 de persoane au contracte de muncă la CFR Marfă, dar nu mai desfășoară activitate. Cu toate acestea, drepturile lor salariale s-au acumulat, iar statul este cel care trebuie să găsească banii.
„Românii vor plăti salariile restante pentru aproximativ 1.500 de persoane”, a spus Ștefan-Ovidiu Popa.
Ce bani vor primi cei concediați
Discuțiile din Guvern vizează două categorii de plăți. Prima se referă la salariile restante pentru ultimele patru luni. A doua privește compensațiile pentru concedierea colectivă: cinci salarii compensatorii, calculate la nivelul a cinci salarii medii brute pe ramură.
Raportată la numărul total de angajați, suma de 11 milioane de euro ar însemna, orientativ, aproximativ 7.300 de euro de persoană. Valoarea reală va depinde de situația fiecărui salariat și de numărul celor care vor fi efectiv concediați.
Calendarul exact al plăților nu a fost anunțat. Ministrul a precizat doar că se caută o soluție împreună cu ceilalți membri ai Guvernului.
Acuzațiile ministrului la adresa fostei conduceri
Anunțul a fost însoțit de critici dure la adresa celor care au condus anterior ministerul. Ștefan-Ovidiu Popa susține că fosta conducere nu a luat măsurile necesare pentru continuarea procedurii de intrare în faliment a companiei, faliment așteptat de Comisia Europeană.
Potrivit acestuia, nu s-a dorit constituirea unui consiliu de administrație provizoriu, cu mandat special pentru a duce mai departe procedura. Ministrul a avertizat că România riscă, din această cauză, declanșarea unei proceduri de infringement. El a mers și mai departe, afirmând că banii pe care statul trebuie să îi aloce acum servesc și la acoperirea incompetenței unora.
Foștii responsabili de la minister nu au fost numiți explicit, iar până la momentul publicării nu a fost făcută publică o reacție a acestora la acuzații.
Carpatica, varianta pentru cei cu experiență
Pentru o parte dintre angajați, ar putea exista o soluție. Operatorul Carpatica încearcă să atragă personal din rândul salariaților CFR Marfă și a organizat proceduri de selecție. Potrivit ministrului, persoanele care s-au prezentat au fost acceptate, dar compania duce în continuare lipsă de personal specializat.
Ștefan-Ovidiu Popa a transmis că salariații cu experiență și calificări în domeniu sunt așteptați să se angajeze la Carpatica, în condițiile în care noul operator are nevoie de oameni pentru a-și desfășura activitatea.
Mesajul ridică o întrebare firească: de ce rămân sute de oameni în șomaj tehnic, în timp ce operatorul care ar trebui să le preia activitatea spune că are deficit de personal? Rămâne de văzut câți dintre feroviarii cu experiență vor accepta oferta și ce condiții li se vor propune.
De unde a pornit totul: ajutorul de stat de 570 de milioane de euro
Prăbușirea CFR Marfă are rădăcini vechi, însă momentul decisiv a venit în februarie 2020. Comisia Europeană a stabilit atunci că operatorul feroviar de stat a beneficiat de un ajutor incompatibil cu regulile europene, în valoare de cel puțin 570 de milioane de euro, sub forma anulării unor datorii și a neîncasării unor sume datorate statului. România a fost obligată să recupereze banii, împreună cu dobânzile aferente.
Suma, echivalentă cu aproximativ 2,6 miliarde de lei, s-a dovedit imposibil de returnat pentru o companie deja afectată de datorii. Autoritățile au căutat o soluție care să salveze măcar activitatea strategică de transport feroviar de marfă.
Răspunsul a fost înființarea unei noi companii de stat, Carpatica Feroviar. Guvernul a justificat decizia prin nevoia de a avea un operator național, inclusiv pentru nevoile de apărare ale țării, pe fondul războiului din Ucraina. Pentru primele cinci luni de funcționare, autoritățile au prevăzut peste 1,5 miliarde de lei.
Soluția a fost însă contestată. Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România a sesizat Comisia Europeană, susținând că statul nu a recuperat ajutorul și criticând modul în care a fost capitalizată noua firmă.
Un faliment anunțat de mai multe ori
Dispariția CFR Marfă a fost promisă în repetate rânduri. Autoritățile au vorbit inițial despre lichidarea companiei până la 1 martie, iar ulterior, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că firma își va declara falimentul până la 31 mai 2026.
La jumătatea lunii mai, presa economică scria că CFR Marfă și-a cerut falimentul în instanță, iar un secretar de stat de la Ministerul Transporturilor anunța că Carpatica Feroviar a devenit operațională și a preluat o parte din active. Luni, noul ministru a afirmat însă că problema companiei nu este nici acum rezolvată.
Între timp, datoriile nu au dispărut. La finalul anului trecut, CFR Marfă mai avea către Fisc obligații de aproape 433 de milioane de lei.
De la 16.000 de angajați la câteva sute cu contracte reale
Cifrele spun, poate cel mai bine, povestea declinului. La sfârșitul lui 2009, CFR Marfă avea aproximativ 16.220 de angajați. În primăvara lui 2010, compania a anunțat disponibilizarea a 6.380 de persoane, iar în anii următori au urmat alte valuri de concedieri. În perioada privatizării ratate din 2013, peste 2.000 de salariați au plecat, cu pachete cuprinse între 12 și 24 de salarii compensatorii, plafonate la 1.625 de lei pe lună.
Spre deosebire de acele momente, actualii angajați vor primi cinci salarii compensatorii, la nivelul salariului mediu brut pe ramură. Pentru mulți dintre ei, plata ar putea însemna un punct final după luni întregi de incertitudine și de așteptare a banilor.
Ce urmează
Pentru cei 1.500 de salariați, prima urgență este primirea banilor restanți. Pentru Guvern, miza este dublă: să găsească 11 milioane de euro într-un buget deja sub presiune și să evite o procedură de infringement. Pentru transportul feroviar românesc, întrebarea rămâne dacă Carpatica Feroviar va reuși să facă ceea ce CFR Marfă nu a mai putut face.
Ministrul nu a anunțat încă un termen pentru începerea concedierilor sau pentru adoptarea actului prin care vor fi alocați banii. Un lucru pare însă limpede: după ani de promisiuni, amânări și planuri de salvare, costurile dispariției unei companii-simbol ajung, din nou, în sarcina contribuabililor.
