Georgescu Dragos
Pentru un tânăr care abia s-a angajat, prima lună de muncă înseamnă adesea mai multe cheltuieli decât venituri: garanția pentru chirie, prima chirie plătită în avans, abonamentul de transport, mutarea într-un oraș nou. Un proiect de lege depus în Parlament încearcă să rezolve exact această problemă. Tinerii între 18 și 29 de ani care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună ar putea primi de la stat un ajutor lunar de până la 600 de lei pentru chirie și o reducere de 50% la abonamentele de transport.
Bani de chirie și transport la jumătate de preț pentru tinerii cu salarii mici. Cine ar putea primi până la 600 de lei pe lună
Deocamdată este vorba doar de o inițiativă legislativă, nu de o lege în vigoare. Iată ce prevede, cine ar putea beneficia și ce condiții trebuie îndeplinite.
Proiectul modifică Legea nr. 76/2002, care reglementează sistemul de asigurări pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Inițiativa a fost înregistrată la Senat.
Inițiatorii sunt deputații liberali Raluca Turcan și Ovidiu-Vasile Cîmpean, deputații USR Alin-Bogdan Stoica și Diana Stoica și deputata UDMR Eva-Andrea Csep.
Proiectul trebuie să treacă de dezbaterile din ambele camere ale Parlamentului și să fie promulgat înainte să se aplice. Nu se știe încă dacă va fi adoptat, în ce formă și de la ce dată ar intra în vigoare.
Câți bani ar putea primi tinerii pentru chirie
Suma lunară depinde de orașul în care s-a angajat tânărul. Proiectul împarte țara în trei categorii:
600 de lei pe lună – pentru tinerii din București și Cluj-Napoca, orașele cu cele mai mari chirii din țară;
500 de lei pe lună – pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
400 de lei pe lună – pentru tinerii din toate celelalte localități.
Sprijinul s-ar acorda pentru cel mult trei ani fiecărui beneficiar.
Ce înseamnă asta în bani, pe trei ani:
în București sau Cluj: 600 × 36 luni = 21.600 de lei;
în cele opt orașe mari: 500 × 36 luni = 18.000 de lei;
în rest: 400 × 36 luni = 14.400 de lei.
Pentru un tânăr cu un salariu net de 3.500–4.000 de lei, care plătește o chirie de 2.000–2.500 de lei în București, ajutorul ar acoperi aproximativ un sfert din chirie.
Reducere de 50% la transport
Pe lângă banii de chirie, proiectul introduce și o reducere pentru transport. Tinerii eligibili ar plăti jumătate din prețul abonamentelor nominale pentru transportul public local, metropolitan și integrat sau al abonamentelor feroviare nominale de navetă.
Concret, un tânăr care face zilnic naveta cu trenul dintr-o localitate apropiată sau care folosește autobuzul și metroul ar putea economisi lunar sume importante, mai ales în orașele mari, unde abonamentele sunt scumpe.
Un tânăr care îndeplinește condițiile pentru ambele forme de sprijin ar putea beneficia simultan de ajutorul pentru chirie și de reducerea la transport.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească tinerii
Proiectul este foarte strict. Toate condițiile trebuie îndeplinite în același timp. Tânărul trebuie:
să aibă între 18 și 29 de ani împliniți;
să fie angajat cu normă întreagă;
să aibă un salariu net de cel mult 4.000 de lei pe lună;
să fie titular sau cotitular al unui contract de închiriere înregistrat la ANAF și încheiat pe cel puțin 6 luni;
să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată;
să nu dețină o locuință în proprietate;
să nu locuiască într-o locuință socială, de necesitate, de serviciu sau într-o locuință ANL pentru tineri;
să nu închirieze de la rude – proprietarul nu poate fi soț, soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv;
să nu primească deja alt sprijin de la stat sau de la autoritățile locale pentru aceeași locuință, aceeași perioadă sau același abonament.
Excepție pentru studenții care lucrează part-time
Potrivit informațiilor apărute în presă, și tinerii care lucrează cu normă parțială ar putea beneficia de sprijin, dacă urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate. În cazul lor, plafonul de 4.000 de lei ar urma să fie calculat proporțional cu timpul de lucru.
Contractul de închiriere legal, condiție esențială
Una dintre cele mai importante condiții este contractul de închiriere înregistrat la ANAF. În România, o mare parte din chirii se plătesc „la negru”, fără contract sau cu un contract neînregistrat. Tinerii aflați în această situație nu ar putea primi ajutorul.
Practic, măsura ar putea împinge piața chiriilor spre legalitate. Proprietarii care vor să închirieze tinerilor eligibili vor fi nevoiți să înregistreze contractele și să plătească impozitul pe venitul din chirii. Pe de altă parte, unii proprietari ar putea să refuze, ceea ce i-ar lăsa pe tineri fără acces la ajutor.
De ce propun parlamentarii această măsură
Inițiatorii spun că tinerii aflați la început de carieră sunt nevoiți să cheltuiască pe chirie și transport, citez din expunerea de motive, „o parte disproporționată din venitul obținut pentru chirie și transport”.
Potrivit documentului, problema este mai mare în centrele universitare și în orașele mari, care oferă cele mai multe oportunități de studiu și de angajare, dar unde și costul vieții este cel mai ridicat. Parlamentarii arată că angajarea în sine generează costuri înainte de a aduce stabilitate financiară: tânărul trebuie să plătească abonamentul, naveta, mutarea, garanția și prima lună de chirie, adesea fără să aibă economii.
Inițiatorii mai susțin că măsura ar ajuta tinerii să rămână în țară, să intre mai ușor pe piața muncii și să nu renunțe la un loc de muncă bun doar pentru că nu își permit chiria în orașul respectiv.
Ce critici a primit proiectul
Propunerea a stârnit și dezbateri aprinse. Mulți cititori și comentatori au ridicat mai multe obiecții:
Riscul creșterii chiriilor. Unii se tem că, odată ce statul plătește o parte din chirie, proprietarii vor crește prețurile, iar câștigul tinerilor se va pierde. Un fenomen asemănător a fost semnalat și în alte țări europene care oferă astfel de subvenții.
Diferențele între orașe. Alții consideră nedrept ca un tânăr din București să primească 600 de lei, iar unul dintr-un oraș mic 400 de lei, deși salariile din orașele mici sunt adesea mai mici.
Limita de vârstă. Unii cititori au întrebat de ce măsura se oprește la 29 de ani, în condițiile în care și persoanele de 30–45 de ani cu venituri mici se luptă cu chiriile.
Costul pentru buget. Într-un an în care statul face economii și amână indexarea pensiilor, mulți se întreabă de unde vor veni banii.
Aceste întrebări vor fi probabil discutate în comisiile parlamentare, iar forma finală a proiectului se poate schimba.
Ce fac alte țări din Europa
România nu ar fi singura țară care ajută tinerii cu chiria. În Spania, guvernul a introdus în urmă cu câțiva ani o subvenție de 250 de euro pe lună pentru tinerii cu venituri mici, ca să-i ajute să se mute din casa părinților. Și Ungaria oferă tinerilor sub 30 de ani sprijin pentru chirie și navetă, iar companiile care îi angajează primesc o subvenție din salariul brut.
Ce trebuie să faci dacă vrei să beneficiezi
Proiectul nu este încă lege, așa că nu se pot depune cereri. Dacă te încadrezi în categoria vizată, poți totuși să te pregătești:
Asigură-te că ai un contract de închiriere scris, pe cel puțin 6 luni, și cere proprietarului să-l înregistreze la ANAF.
Mută-ți domiciliul sau reședința la adresa închiriată, dacă nu ai făcut-o deja.
Păstrează fluturașii de salariu, care vor dovedi venitul net.
Urmărește evoluția proiectului în Parlament. Dacă legea va fi adoptată, se vor stabili și procedura exactă, instituția la care se depun cererile și actele necesare.
Până atunci, ajutorul de 400–600 de lei rămâne doar o promisiune. Pentru zeci de mii de tineri care se luptă cu chiriile din marile orașe, ar putea însă face diferența între a rămâne în România și a pleca.
