Georgescu Dragos
România a fost zguduită, în noaptea de joi spre vineri, de un nou cutremur produs în binecunoscuta zonă seismică Vrancea, regiune recunoscută pentru activitatea tectonică intensă. Seismul a avut o magnitudine de 3,9 grade pe scara Richter și s-a produs la ora 03:54, la o adâncime de 87,7 kilometri, potrivit informațiilor oficiale transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Deși nu a fost un cutremur puternic, mișcarea telurică a fost resimțită de unii locuitori din zonele apropiate epicentrului, mai ales în contextul liniștii nocturne, când vibrațiile sunt percepute mai clar.
A fost cutremur în România în noaptea de joi spre vineri. Unde s-a resimțit seismul
Conform datelor furnizate de specialiști, cutremurul s-a produs în apropierea mai multor orașe importante din sud-estul și centrul țării. Epicentrul a fost localizat la aproximativ 47 de kilometri vest de Focșani, 64 de kilometri nord de Buzău, 64 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 76 de kilometri est de Brașov, 94 de kilometri nord-est de Ploiești și la circa 100 de kilometri sud de Bacău. Această distribuție geografică explică de ce seismul a fost perceput slab în mai multe localități, fără a produce pagube materiale sau victime.
Zona Vrancea este considerată cea mai activă regiune seismică din România și una dintre cele mai importante din Europa. Cutremurele produse aici au, de regulă, focare adânci, ceea ce le permite să fie resimțite pe suprafețe extinse, chiar dacă magnitudinea nu este foarte mare. Seismul din noaptea de joi spre vineri se încadrează în acest tipar specific, adâncimea de aproape 90 de kilometri fiind caracteristică activității tectonice din această zonă.
Nu este singurul eveniment seismic înregistrat în ultimele zile. Tot joi, România a fost afectată de un alt cutremur, de această dată cu magnitudinea de 2 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs în zona seismică Vrancea-Buzău, la o adâncime mult mai mică, de doar 12 kilometri, la ora 13:36. Deși a fost un cutremur slab, acesta a fost monitorizat cu atenție de specialiști, întrucât activitatea seismică de mică intensitate poate oferi indicii importante despre dinamica plăcilor tectonice din zonă.
Cutremurul de la prânz s-a produs în apropierea mai multor localități. Epicentrul a fost localizat la aproximativ 41 de kilometri nord-vest de Buzău și la 60 de kilometri nord-est de Ploiești. Ulterior, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a actualizat datele, menționând și alte orașe aflate în proximitatea epicentrului, precum 66 de kilometri sud-vest de Focșani, 71 de kilometri sud-est de Brașov, 73 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe și 93 de kilometri nord-est de Târgoviște.
Diferența semnificativă de adâncime între cele două seisme înregistrate joi este relevantă pentru modul în care sunt resimțite la suprafață. Cutremurele superficiale, chiar dacă au magnitudini mici, pot fi percepute mai clar în apropierea epicentrului, în timp ce seismele adânci, precum cel de 3,9 grade din cursul nopții, pot fi simțite pe arii mai largi, dar cu intensitate redusă.
Specialiștii în seismologie subliniază că astfel de evenimente sunt normale pentru România, în special pentru zona Vrancea. Activitatea seismică frecventă, cu magnitudini mici și medii, face parte din comportamentul natural al scoarței terestre din această regiune. Monitorizarea constantă a acestor cutremure permite o mai bună înțelegere a fenomenelor tectonice și contribuie la îmbunătățirea sistemelor de avertizare și prevenție.
În contextul acestor seisme recente, atenția publicului se îndreaptă adesea către statistici și comparații cu evenimentele mai puternice din trecut. Datele oficiale arată că, în acest an, cele mai mari cutremure înregistrate în România au avut magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter. Primul dintre acestea s-a produs pe data de 13 februarie, în județul Buzău, iar cel de-al doilea a avut loc pe 11 mai, în județul Vrancea. Ambele seisme au fost resimțite de populație, însă nu au provocat pagube semnificative.
Cutremure multe anul acesta în România
Anul trecut, România a fost zguduită de un cutremur mai puternic, cu magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter. Acesta s-a produs pe 16 septembrie, în județul Buzău, și a fost cel mai important eveniment seismic al anului. Cutremurul a fost resimțit în numeroase orașe din țară și a generat îngrijorare în rândul populației, deși nu a produs distrugeri majore.
Comparativ cu seismele de peste 5 grade, cutremurele de magnitudine sub 4, precum cel produs în noaptea de joi spre vineri, sunt considerate ușoare. Totuși, ele joacă un rol important în analiza activității tectonice, fiind atent studiate de specialiști. Fiecare mișcare a scoarței terestre oferă date valoroase despre tensiunile acumulate în adâncime și despre modul în care acestea sunt eliberate.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului monitorizează permanent activitatea seismică de pe teritoriul României printr-o rețea complexă de stații seismologice. Acestea permit detectarea chiar și a celor mai mici mișcări tectonice, asigurând o imagine detaliată și actualizată a situației seismice. Informațiile sunt transmise rapid către autorități și către public, pentru a preveni răspândirea zvonurilor și a panicii nejustificate.
De-a lungul timpului, zona Vrancea a fost responsabilă pentru cele mai puternice cutremure din România. Seismele majore produse aici, precum cele din 1940 sau 1977, au avut consecințe dramatice, lăsând urme adânci în memoria colectivă. Tocmai din acest motiv, orice activitate seismică din această regiune este atent urmărită și analizată, chiar și atunci când magnitudinea este redusă.
Specialiștii atrag atenția că nu există, în prezent, metode științifice sigure pentru a prezice exact momentul producerii unui cutremur major. Activitatea seismică redusă sau frecventă nu indică neapărat iminența unui seism puternic. Totuși, analiza pe termen lung a datelor permite identificarea unor tipare și îmbunătățirea strategiilor de reducere a riscurilor.
În acest context, autoritățile reamintesc populației importanța măsurilor de prevenție și a informării corecte. Chiar dacă seismele recente nu au produs pagube, ele reprezintă un prilej de a reevalua nivelul de pregătire în caz de cutremur. Cunoașterea regulilor de comportament înainte, în timpul și după un seism poate face diferența în situații de urgență.
România rămâne o țară cu activitate seismică semnificativă, iar cutremurele, indiferent de magnitudine, fac parte din realitatea geologică a regiunii. Evenimentele din ultimele zile se înscriu în acest context și nu reprezintă, potrivit specialiștilor, un motiv de alarmă. Monitorizarea constantă și comunicarea transparentă a informațiilor rămân elemente esențiale pentru gestionarea riscului seismic.
Cutremurul de 3,9 grade produs în noaptea de joi spre vineri, alături de seismul de 2 grade înregistrat în cursul zilei de joi, confirmă activitatea tectonică normală a zonei Vrancea. Deși aceste evenimente sunt minore din punct de vedere al impactului, ele reamintesc faptul că România se află într-o regiune activă seismic și că vigilența, informarea și pregătirea sunt esențiale pe termen lung.
