Vanatoru Andreea
Pe 13 octombrie 2025, credincioșii ortodocși prăznuiesc un moment cu o profundă semnificație spirituală: Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași, un eveniment care, în urmă cu aproape trei decenii, a unit în rugăciune peste un milion de pelerini din întreaga țară. În aceeași zi, Biserica Ortodoxă Română îi pomenește și pe Sfinții Mucenici Carp, Papil, Agatodor, Agatonica și Florentie, mărturisitori ai credinței din primele veacuri creștine.
Un eveniment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română: 13 octombrie 1996
Sărbătoarea „Aducerii moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași” își are originea în anul 1996, când, la inițiativa Mitropolitului Moldovei și Bucovinei de atunci, Înaltpreasfințitul Daniel – actualul Patriarh al României –, a fost adusă de la Catedrala Mitropolitană din Patras (Grecia) racla ce adăpostește capul Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al României.
Evenimentul a avut loc în ajunul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, iar la Iași s-au adunat atunci peste un milion de credincioși din toată țara și din diaspora, veniți să se închine la cele două mari sfințenii.
Sfânta Liturghie de pe 13 octombrie 1996 a fost oficiată în Catedrala Mitropolitană din Iași de un sobor impresionant de ierarhi, în fruntea căruia s-a aflat Înaltpreasfințitul Nicodimos, Mitropolitul de Patras, cel care a însoțit racla cu sfintele moaște. Alături de el s-au aflat Mitropolitul Daniel, numeroși arhierei, preoți și mii de credincioși, într-o atmosferă de adâncă evlavie și bucurie duhovnicească.
La scurt timp după acest moment de referință, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat propunerea Mitropolitului Daniel ca data de 13 octombrie să fie trecută oficial în calendarul ortodox drept zi de pomenire a „Aducerii moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași”.
Racla cu sfintele moaște s-a întors în Grecia pe 19 octombrie 1996, însoțită de delegația elenă, dar evenimentul a rămas un simbol al comuniunii spirituale dintre Biserica Română și cea Greacă.
Sfinții Mucenici Carp, Papil, Agatodor, Agatonica și Florentie – mărturisitori ai credinței în vremuri de prigoană
Tot pe 13 octombrie, Biserica îi cinstește pe Sfinții Mucenici Carp și Papil, numiți în vechile scrieri „stâlpii cei mari și temeliile Bisericii”. Aceștia au trăit în orașul Pergam din Asia Mică, în timpul împăratului roman Deciu (249–251), o perioadă marcată de prigoane puternice împotriva creștinilor.
Sfântul Carp era episcop, iar Papil slujea ca diacon. Refuzând să aducă jertfe zeilor păgâni, ei au fost arestați și supuși la chinuri grele, dar nu și-au lepădat credința. Împreună cu ei au pătimit Agatodor, slujitorul lor credincios, Agatonica, sora lui Papil, și Florentie, un alt creștin care s-a alăturat mărturisirii. Prin curajul și tăria lor în credință, acești sfinți mucenici au devenit modele de statornicie și jertfă pentru generațiile care au urmat.
„Nu se cade nouă, judecătorule, să mâniem pe Dumnezeul nostru şi să ne arătăm nemulţumitori pentru facerile Lui de bine”, au spus Sfinţii Mucenici; „căci chiar şi dobitoacele ne-ar mustra de nemulţumirea noastră, pentru că şi ele îl cunosc pe Cel ce le-a hrănit, iar noi am fi nerecunoscători faţă de Ziditorul nostru dacă i-am cinsti pe zeii cei mincinoşi, lăsând pe adevăratul nostru Dumnezeu”. (Vieţile Sfinţilor)
Pilda de credință a Sfinților Mucenici Carp, Papil, Agatodor și Agatonica
După ce au refuzat cu hotărâre să se lepede de Hristos și să aducă jertfe zeilor păgâni, Sfinții Mucenici Carp, Papil, Agatodor și Agatonica au fost supuși unor chinuri cumplite. Prigonitorii le-au confiscat toate bunurile, încercând să-i slăbească prin sărăcie și umilință, însă aceștia au rămas neclintiți în credință, considerând că adevărata comoară este împărăția cerurilor.
În ciuda rugăminților și amenințărilor, mucenicii au mărturisit în continuare cu tărie numele lui Hristos, motiv pentru care au fost condamnați la torturi fără margini. Au fost bătuți, legați și târâți prin cetate, iar în cele din urmă, judecătorii păgâni au hotărât să fie aruncați într-un cuptor aprins, pentru a fi mistuiți de flăcări.
Însă, printr-o minune dumnezeiască, focul s-a transformat în răcoare, iar flăcările nu le-au atins nici măcar hainele. În cuptor, alături de ei, a intrat de bunăvoie Sfânta Agatonica, sora diaconului Papil, care, din dragoste pentru Hristos și pentru frații săi în credință, a dorit să împărtășească aceeași cunună a muceniciei.
Văzând că nici focul nu le-a putut aduce moartea, chinuitorii au fost cuprinși de spaimă și de furie. Au hotărât atunci ca sfinții să fie din nou aruncați în temniță, unde au fost ținuți în lanțuri, flămânziți și batjocoriți. Neștiind ce altă pedeapsă să le mai aplice, judecătorul a dat, în cele din urmă, sentința de moarte prin sabie.
Astfel, Sfinții Carp, Papil și Agatonica au primit cununa muceniciei, trecând la Domnul cu credința neschimbată și cu rugăciunea pe buze. Împreună cu ei a pătimit și Agatodor, credinciosul lor slujitor, care nu s-a despărțit de stăpânii săi nici în fața morții.
Semnificația duhovnicească a zilei de 13 octombrie
Ziua de 13 octombrie are o dublă semnificație pentru credincioșii ortodocși din România:
Amintirea unui moment istoric, care a consolidat legătura spirituală dintre români și Sfântul Apostol Andrei, cel considerat ocrotitorul și apostolul care a creștinat ținuturile noastre.
Cinstirea sfinților mucenici, care prin suferință și credință neclintită au devenit exemple de lumină în istoria Bisericii. Această zi pregătește și marea sărbătoare a Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie), ocrotitoarea Moldovei, aducând credincioșilor o perioadă de rugăciune, reculegere și binecuvântare.
