Georgescu Dragos
Într-o perioadă în care România se confruntă cu insolvențe în lanț, falimente ale firmelor mici și medii, și în care populația suportă costuri ridicate la energie, un raport al Curții de Conturidezvăluie un scenariu care ridică semne serioase de întrebare despre modul în care statul gestionează un sector strategic. Documentul arată că Hidroelectrica, unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din România, a furnizat timp de mai mulți ani energie către douăzeci de companii și instituții religioase fără a emite facturi. Situația a avut loc în perioada în care prețurile pe piața energiei se aflau într-o explozie continuă, iar consumatorii obișnuiți își ajustau drastic bugetele pentru a face față scumpirilor.
Curent gratis de la Hidroelectrica pentru firme cu pile politice și instituții religioase în timp ce facturile românilor creșteau substanțial
În timp ce multe firme se luptau să își achite facturile sau chiar își închideau activitatea, anumite societăți comerciale, unele dintre ele cu legături politice cunoscute, beneficiau de curent gratis. Paguba estimată de inspectorii Curții de Conturi se ridică la aproape două milioane de euro, o sumă care pune presiune suplimentară pe un sector deja fragil și creează suspiciuni privind tratamente preferențiale, conform Recorder.
Centrul scandalului îl reprezintă o firmă controlată de Alin Udriște, vicepreședinte PNL Mehedinți și apropiat al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu. Compania administrată de Udriște ar fi primit energie nefacturată în valoare de peste 500.000 de euro. În ciuda sumei mari și a documentelor care indică o serie de nereguli, sesizările depuse la DIICOT și DNA au fost clasate în cursul acestui an, decizie care a alimentat și mai mult discuțiile despre influență politică și responsabilitate instituțională.
„Responsabilitatea mea nu există, atât timp cât dosarul s-a clasat”, a declarat Alin Udriște pentru Recorder. Acesta susține că vina aparține integral companiei Hidroelectrica, care, în opinia sa, nu și-ar fi respectat obligațiile contractuale. Afirmația vine în contradicție cu concluziile raportului Curții de Conturi, care arată că energia a fost livrată constant, existau contracte active și consum raportat, însă lipsa facturilor persistă pe întreaga perioadă analizată.
Conform raportului, între ianuarie 2018 și iunie 2022, Hidroelectrica a furnizat energie electrică clienților respectivi fără a emite facturile aferente, fără a calcula penalități și fără a întreprinde măsuri pentru recuperarea sumelor datorate. Inspectorii au constatat că, în toți acești ani, obligațiile companiei privind facturarea, monitorizarea debitelor și recuperarea creanțelor nu au fost aplicate. Prejudiciul total estimat este de 9.350.949 lei, echivalentul a aproximativ 1,9 milioane de euro.
Lista firmelor
Lista beneficiarilor energiei nefacturate nu este una marginală, ci include firme cu influență sau cu conexiuni politice în diferite regiuni ale țării. Printre ele se numără:
Gerom Internațional SRL, asociată cu fostul prefect de Hunedoara, Aurel Serafinceanu.
Valdo Forest Industries SRL din Neamț, despre care presa locală a relatat că ar fi controlată din umbră de consilierul local PNL Constantin Dogariu.
NGM Leonard SRL din Pașcani, firmă legată de fostul consilier local PDL Leonard Rusu.
Pe lângă acești beneficiari, pe listă apar și companii importante la nivel național, precum ArcelorMittal și societatea de stat Romaero, dar și instituții religioase: Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Suzana, respectiv Parohia Buna Vestire Bellu din București, care ar fi beneficiat de energie nefacturată în valoare de peste 600.000 de lei.
Cazul cel mai grav, potrivit raportului, este cel al firmei Aurora Trust SA, compania familiei Udriște. Deși societatea se afla în insolvență încă din ianuarie 2018, a reușit totuși să semneze un contract de furnizare cu Hidroelectrica și a continuat să primească energie ani la rând. Datoriile au început să se acumuleze rapid: în 2019, suma depășea deja 400.000 de lei. Hidroelectrica a emis un preaviz de deconectare, însă acesta nu a fost pus niciodată în aplicare, deși instanța respinsese toate cererile firmei de a bloca întreruperea furnizării.
Inspectorii Curții de Conturi notează că Hidroelectrica a continuat să livreze energie către firma lui Udriște chiar și în contextul în care datoriile creșteau, iar compania nu achitase sumele aferente. Timp de doi ani, societatea nu a primit nici măcar o factură. A fost o situație atipică, greu de explicat în absența unei protecții politice sau a unei neglijențe grave la nivel administrativ.
În timpul controlului Curții de Conturi, Hidroelectrica a emis, într-un final, 139 de facturi restante pe numele firmei lui Udriște. Intervenția a venit însă prea târziu. Între timp, Aurora Trust SA intrase în faliment, iar Hidroelectrica a depus cererea de înscriere la masa credală cu o zi după termenul legal. Acest detaliu a făcut imposibilă recuperarea sumelor restante. Astfel, o mare parte din prejudiciu rămâne nerecuperat, iar responsabilitatea administrativă este plasată în zona Hidroelectrica.
Situația s-a complicat și mai mult în momentul în care s-a aflat că firma care a contestat cererea de înscriere la masa credală era fondată de fratele lui Alin Udriște și, în prezent, este deținută chiar de fostul deputat liberal. Potrivit documentelor, soția acestuia figura și ea pe lista creditorilor, cu o creanță de peste un milion de lei. Această suprapunere de interese adâncește suspiciunile cu privire la modul în care întreaga situație a fost gestionată.
Întrebată cât din prejudiciu a reușit să recupereze din partea firmei lui Udriște și dacă angajații responsabili de această situație mai lucrează în instituție, Hidroelectrica a transmis că informațiile sunt parte a unui dosar penal în curs, motiv pentru care nu pot fi făcute publice. Compania a precizat, totuși, că a contestat ordonanța de clasare, sugerând că speța nu este clarificată definitiv și că încearcă să recupereze prejudiciul prin mijloace legale.
Ce spune beneficiarul
La rândul său, Alin Udriște a respins orice acuzație privind implicarea sa directă. Acesta afirmă că Hidroelectrica este singura responsabilă pentru nereguli, deoarece nu și-a îndeplinit obligațiile de facturare în termenul contractual de 30 de zile. „Este un caz de notorietate că Hidroelectrica nu facturează sau facturează la șase luni, un an”, a spus Udriște. Întrebat cum se explică faptul că firma sa a consumat energie ani de zile fără să achite sumele datorate, acesta a răspuns că au fost achitate „foarte multe sume”, iar altele au fost contestate în instanță. „Responsabilitatea mea nu există, atât timp cât dosarul s-a clasat”, a concluzionat el.
Raportul Curții de Conturi nu analizează doar situația firmelor, ci și modul în care Hidroelectrica a gestionat relația contractuală cu fiecare dintre acești clienți. Inspectorii notează lipsa unor proceduri clare privind monitorizarea consumului, lipsa urmăririi restanțelor, neaplicarea penalităților prevăzute în contract și absența unei reacții la apariția datoriilor. În mod normal, în astfel de cazuri, furnizorul emite notificări succesive, aplică penalități, inițiază proceduri de recuperare și, în cele din urmă, oprește furnizarea. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.
În celelalte cazuri din raport, situațiile sunt similare: contracte active, consum declarat, dar facturi inexistente. Unele instituții religioase și companii mari au beneficiat ani la rând de energie electrică fără să achite contravaloarea serviciului. Nu există dovezi că aceste instituții ar fi solicitat tratament preferențial, însă absența facturilor, neaplicarea penalităților și lipsa acțiunilor de recuperare indică probleme interne grave în sistemul de facturare al Hidroelectrica.
Raportul ridică întrebări nu doar despre responsabilitatea beneficiarilor, ci și despre funcționarea unei companii de stat într-un domeniu strategic. Energia electrică este un bun esențial, iar companiile din sectorul energetic au obligația de a aplica proceduri stricte și transparente. În contextul în care populația suportă facturi tot mai mari, iar statul vorbește despre eficientizare și reforme, astfel de nereguli afectează încrederea publică în instituții.
Pentru mediul politic, situația reprezintă o vulnerabilitate majoră. Legăturile între unii beneficiari și persoane din structuri politice ridică suspiciuni de favoritism sau influență. Chiar dacă dosarele au fost clasate într-o primă etapă, faptul că Hidroelectrica a contestat ordonanța lasă loc pentru noi verificări.
