Redactia
DIICOT susține că a reușit să prindă cel mai mare falsificator de bancnote de plastic din lume. Procurorii anticorupție, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Oficiului Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă, au reușit să-l captureze după ce au descins la cinci locuințe din București și Bușteni.
Gruparea ar fi falsificat, începând din 2014, peste 17.000 de bancnote de o sută de lei. Prejudiciul, susțin anchetatorii, se ridică la aproximativ 1.706.500 lei.
„Liderul grupării avea rolul de a îi coordona pe ceilalţi membri, fiind implicat în procurarea/deţinerea de materiale şi instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede şi punerea acestora în circulaţie, inducând astfel în eroare mai multe persoane.
În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reuşit să producă cele mai bune falsuri din istoria României şi să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume”, se arată în comunicatul DIICOT.
A fost creat „super-leul”
Falsificatorii reproduceau atât de bine bancnotele de 100 lei, încât falsurile erau imposibil de detectat. Autoritățile se tem că milioane de români au fost deja păcăliți până acum, fără să-și dea seama că dețin în portofele niște bani falși.
Falsurile au fost denumite generic super-leii. Acești bani erau realizați pe suport de polimer și aveau imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă).
„Evoluţia acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă, fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar, cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulaţie de momentul identificării bancnotei.
În toate situaţiile în care erau identificaţi martori (casieri ai unităţilor comerciale sau alte altor instituţii financiare – bănci comerciale), niciunul nu a putut oferi suport informaţional, întrucât nu şi-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals”, spune DIICOT.
