România se confruntă cu o alertă sanitară după confirmarea a 17 cazuri de infecție cu virusul West Nile, cele mai multe fiind înregistrate în București și județul Timiș. Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că înțepăturile de țânțar pot deveni letale, mai ales pentru persoanele în vârstă sau cu afecțiuni cronice, și subliniază că nu există tratament specific pentru această infecție.
Potrivit datelor raportate de autorități, 17 cazuri de infecție cu virusul West Nile au fost deja confirmate în România, cele mai multe în București și Timiș. Medicul Tudor Ciuhodaru trage un semnal de alarmă, explicând că virusul poate provoca complicații severe în anumite situații.
„Înțepăturile de țânțar pot deveni letale, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni cronice, vârstnici sau cei cu sistem imunitar slăbit. Virusul poate afecta grav sistemul nervos și poate duce la sechele permanente sau chiar deces”, avertizează medicul.
Simptomele infecției și riscul de complicații
În 90% dintre cazuri, infecția cu virusul West Nile este asimptomatică, ceea ce înseamnă că persoanele infectate nu prezintă simptome și pot trece prin boală fără să știe. Totuși, în anumite situații, virusul poate provoca forme grave.
Semnele de alarmă care trebuie să determine prezentarea urgentă la medic, mai ales dacă apar la 2-8 zile după înțepătura de țânțar, sunt:
- dureri de cap intense
- vărsături persistente
- stare generală alterată
- sensibilitate crescută la lumină
„În aceste cazuri, este necesară spitalizarea pacientului și administrarea de medicație intravenoasă. Nu există un tratament specific pentru infecția cu virusul West Nile”, precizează Tudor Ciuhodaru.
Forme moderate și evoluția bolii
În aproximativ 1 din 5 cazuri, infecția evoluează sub formă moderată, cu simptome asemănătoare unei viroze puternice:
- febră
- dureri musculare și articulare
- greață și vărsături
- cefalee
- erupții cutanate (urticarie)
- în cazuri rare, inflamația ganglionilor limfatici
În aceste situații, starea pacientului se îmbunătățește, de regulă, în 7-10 zile. Însă, în aproximativ 1 din 150 de cazuri, infecția poate progresa către meningo-encefalită sau alte afectări neurologice severe, care pot lăsa sechele pe termen lung și, în unele cazuri, pot fi fatale.
Cum se transmite virusul West Nile
Medicul subliniază că principala cale de transmitere este înțepătura țânțarilor infectați. Virusul nu se transmite prin atingere, sărut sau contact fizic direct, însă există și situații rare în care infecția poate apărea în urma transfuziilor de sânge.
Orice persoană, indiferent de vârstă, este expusă riscului de infectare dacă este înțepată de țânțari, însă complicațiile severe apar mai frecvent la:
- persoanele de peste 50 de ani
- bolnavii cronici
- pacienții cu deficiențe imunitare
Măsuri de prevenție recomandate
Prevenirea înțepăturilor de țânțar este cea mai eficientă strategie pentru reducerea riscului de infectare. Tudor Ciuhodaru recomandă câteva măsuri esențiale:
- Evitați activitățile în aer liber în intervalul dintre apus și răsărit, când țânțarii sunt cei mai activi.
- Folosiți produse repelente pe pielea expusă. Substanțele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele, ci pe haine.
- Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. Țânțarii pot înțepa prin materiale subțiri, așa că aplicarea repelentelor pe haine poate oferi protecție suplimentară.
- Instalați și verificați plasele împotriva insectelor la ferestre și uși.
- Reduceți locurile cu apă stătută din jurul casei sau din subsolurile blocurilor, pentru a împiedica înmulțirea țânțarilor.
Educația pentru sănătate, o necesitate
Medicul subliniază importanța informării populației: „Aceste cunoștințe ar trebui să fie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulțirii. Prevenția salvează vieți.”
Tudor Ciuhodaru a depus în Parlament Legea Educației pentru Sănătate, care prevede introducerea noțiunilor de prim ajutor și prevenție în programa școlară. Medicul consideră că informarea timpurie poate reduce semnificativ riscurile în cazul epidemiilor și al situațiilor medicale de urgență.
Virusul West Nile continuă să reprezinte o amenințare reală pentru sănătatea publică. Deși 90% dintre cazuri nu prezintă simptome, formele severe pot fi extrem de periculoase, mai ales pentru persoanele vulnerabile.
Cum nu există tratament specific pentru această infecție, prevenția rămâne cea mai bună protecție. Respectarea măsurilor recomandate de specialiști și informarea corectă sunt esențiale pentru limitarea răspândirii virusului.