Cristina Cohuț
Alegerile prezidențiale din 2025 au stârnit nu doar dezbateri aprinse în spațiul public, ci și reacții extreme în rândul unei părți a electoratului. Pe fondul nemulțumirii față de rezultatul final, susținătorii AUR, în special din diaspora, au lansat un trend viral pe rețelele de socializare, în care își distrug pașapoartele românești, în semn de protest. Imaginile cu pașapoarte tăiate, arse sau aruncate au devenit virale pe TikTok, atrăgând atenția autorităților și provocând o serie de reacții oficiale.
Deși gestul poate părea simbolic sau pur emoțional pentru unii, distrugerea pașaportului nu este doar un protest, ci și o faptă sancționată de lege. Autoritățile atrag atenția că aceste manifestări vin cu consecințe concrete: amenzi usturătoare și obligația de a suporta din buzunar întregul proces de reemitere a documentului.
Pașapoarte distruse pe TikTok, după înfrângerea lui George Simion
Valul de proteste a început imediat după anunțarea rezultatelor oficiale ale alegerilor, când s-a confirmat victoria lui Nicușor Dan în fața candidatului AUR, George Simion. Diaspora, un segment de electorat cunoscut pentru sprijinul acordat formațiunilor naționaliste, a reacționat puternic.
Zeci de români stabiliți în străinătate s-au filmat în timp ce își tăiau sau aruncau pașapoartele românești, acuzând statul că nu le reprezintă opțiunile și amenințând că nu se mai întorc în țară. Hashtag-urile #pasaporttaiat și #nuvreauacasa au început să circule intens, însoțite de comentarii furioase și apeluri la boicot, potrivit fanatik.ro.
Pentru mulți dintre acești oameni, gestul a fost un mod de a-și exprima dezamăgirea. Pentru alții, o manifestare de frustrare. Dar pentru autorități, distrugerea unui document oficial înseamnă încălcarea unei obligații legale.
Ce spune legea despre distrugerea pașapoartelor
Potrivit legislației române, pașaportul este un document oficial de identitate, emis de stat, și nu poate fi deteriorat, distrus sau pierdut cu bună știință. Persoanele care își distrug intenționat pașaportul trebuie să solicite reemiterea lui în maximum 15 zile lucrătoare. În caz contrar, riscă o amendă contravențională semnificativă.
„Deteriorarea sau distrugerea documentelor de călătorie, în mod repetat, într-un interval de trei ani, se sancționează cu amendă conform legii în vigoare”, a explicat avocatul Ionuț Sandu, pentru Observatornews.ro.
Cu alte cuvinte, nu doar gestul în sine este sancționabil, ci și refuzul de a-l corecta într-un interval rezonabil de timp.
Valoarea amenzii poate ajunge până la 1.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei și de istoricul persoanei în cauză. În plus, reemiterea documentului implică o serie de costuri suplimentare.
Cât costă înlocuirea unui pașaport deteriorat
Dincolo de amendă, cei care au distrus voluntar pașaportul trebuie să plătească din nou taxele de eliberare.
Pentru adulți, costul unui pașaport simplu electronic este de 258 de lei. În cazul minorilor, tariful este de 234 de lei. În ambele cazuri, solicitantul trebuie să prezinte la ghișeu pașaportul deteriorat, fie el și în bucăți.
Noul pașaport este emis într-un termen cuprins între 7 și 10 zile lucrătoare, ceea ce înseamnă că persoana rămâne fără document valabil timp de cel puțin o săptămână. Pentru cei care călătoresc frecvent sau care lucrează în străinătate, acest lucru poate deveni o problemă serioasă.
Mulți dintre cei care și-au distrus pașapoartele activează deja în țări europene unde prezența unui document de identitate valabil este esențială. De la acte bancare până la asigurări de sănătate sau contracte de muncă, lipsa unui pașaport valid poate bloca accesul la servicii fundamentale.
Pe rețelele de socializare, vocile raționale încep să se facă auzite. Unii îi îndeamnă pe protestatari să găsească metode mai constructive de a-și exprima nemulțumirea, fără a recurge la gesturi impulsive care, în final, le aduc doar neplăceri personale.
Ce spune Ilie Bolojan despre fenomenul pașapoartelor distruse
Fost președinte interimar al României, Ilie Bolojan a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Cotroceni, ce părere are despre acest gest simbolic devenit viral. Răspunsul său a fost echilibrat, dar ferm.
„Nu este recomandat să îți tai pașaportul, că trebuie să ți-l refaci. Dar cred că e recomandat ca cel care câștigă alegerile să fie conștient că există mulți oameni care nu l-au votat, care trebuie respectați. Trebuie văzute motivele pentru care acești oameni au votat într-un fel sau în altul. Trebuie să vedem cum putem apropia cele două Românii, cum putem scădea tensiunea din societate”, a declarat Bolojan.
Mesajul său a fost clar: într-o democrație, gesturile extreme nu ar trebui să înlocuiască dialogul. Iar responsabilitatea aparține deopotrivă celor care guvernează și celor care se simt excluși.
Ce urmează pentru cei care și-au distrus actele
Pentru românii care au recurs la acest gest, urmează o serie de pași administrativi neplăcuți.
În primul rând, trebuie să se prezinte la Serviciul de Pașapoarte sau la consulatul românesc din țara de reședință. Acolo, vor completa o cerere de reemitere și vor achita taxele aferente.
Vor fi, de asemenea, întrebați despre circumstanțele în care documentul a fost distrus. În funcție de răspunsuri, autoritățile pot decide dacă aplică sau nu amenda contravențională.
În cazul în care pașaportul a fost pierdut, furat sau distrus accidental, nu se aplică sancțiuni. Însă în cazul în care există dovezi că documentul a fost tăiat cu intenție, amenda este aproape garantată.
Pe lângă amenda de 1.000 de lei și costurile de reemitere, distrugerea repetată a pașaportului poate duce și la alte complicații.
În cazul în care autoritățile constată că o persoană a deteriorat în mod repetat actele de identitate, aceasta poate fi inclusă într-o bază de date de supraveghere, iar viitoarele solicitări de documente pot fi analizate mai riguros.
Totodată, în cazul în care pașaportul este distrus și nu poate fi predat în momentul reînnoirii, există riscul ca cererea să fie respinsă temporar, până la finalizarea unei anchete interne.
