Catedrala Națională a României intră în ultima etapă a lucrărilor sale majore, odată cu pregătirile pentru sfințirea picturii interioare, ce va avea loc pe 26 octombrie 2025. Momentul marchează un pas simbolic spre finalizarea unuia dintre cele mai importante proiecte spirituale și arhitecturale din istoria modernă a țării — un vis început acum mai bine de un secol.
Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar o construcție monumentală, ci și împlinirea unei dorințe colective, purtate de generații întregi. Piatra, lumina, mozaicul și cupolele care se înalță deasupra Bucureștiului spun o poveste despre credință, unitate și perseverență.
După ani de muncă, proiectul se apropie de desăvârșire, iar sfințirea picturii interioare va reprezenta unul dintre cele mai emoționante momente pentru Biserica Ortodoxă Română și pentru toți cei care au contribuit la realizarea acestei opere.
Patriarhul Daniel – ctitorul providențial al Catedralei
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost, fără îndoială, figura centrală a acestui efort național. El a transformat un vis vechi de peste 100 de ani într-o realitate palpabilă. Prin viziune, statornicie și rigoare, a condus fiecare etapă a proiectului cu devotament și responsabilitate.
„Ctitorul providențial al Catedralei”, așa cum este adesea numit, Patriarhul Daniel a reușit să adune în jurul său oameni cu har și pricepere: ingineri, arhitecți, pictori, artiști și mii de muncitori. Sub coordonarea sa, rigoarea tehnică s-a unit cu frumusețea liturgică, iar credința s-a transformat în arhitectură.
Prin eforturile sale constante, Catedrala Mântuirii Neamului a devenit simbolul concret al credinței românești și al identității spirituale a poporului nostru.
Echipa Patriarhiei – o misiune deopotrivă tehnică și spirituală
Dincolo de zidurile impunătoare și cupolele aurite, se află o echipă impresionantă de profesioniști și oameni ai credinței care au lucrat cu devotament și precizie, transmite Dan Andronic într-un articol pentru EVZ.
Părintele Nicolae Crîngașu, inginerii Petre Chiuță și Florin Popescu-Vlad au reprezentat „ochiul atent și mâna sigură” din partea Patriarhiei, verificând fiecare detaliu și semnând doar după ce conștiința le dădea încuviințarea.
Alături de ei, arhitecții Nicolae Vlădescu, Constantin Amâiei, profesorii Constantin Pavel, Ștefan Stănescu și Dan Ionescu au transpus în planuri visul unei națiuni.
Profesorul Nicolae Noica a fost cel care a consemnat cu eleganță, în cărți și documente, istoria acestui ideal național.
Părintele Crîngașu, coordonator al lucrărilor și consilier patriarhal, declara într-un interviu acordat Agerpres:
„Mâna lui Dumnezeu, care își construiește casa, am simțit-o eu personal, ca preot, și sunt convins că și colegii mei ingineri, de mii de ori în șantierul acesta, adică situații limită. Insistând și făcând, cu ajutorul bunului Dumnezeu, am depășit momente din astea incredibile, care nu țin de performanța inginerească, ci de lucrul propriu-zis în șantier.”
Lucrările au fost coordonate de o serie de specialiști care au știut să îmbine disciplina ingineriei cu rigoarea calendarului. Managerii Franco Sticher și Andreas Hauschild au fost responsabili de ritmul proiectului, menținând echilibrul între contracte, costuri și execuție.
Inginerul Eduard Antohie a coordonat logistica și bugetele, asigurând eficiență și precizie în toate etapele. Compania Bog’Art a realizat partea de infrastructură și fundațiile adânci, în timp ce Strabag a ridicat suprastructura — zidurile, bolțile, cupolele și turlele — ducând construcția „din calcule spre lumină”, așa cum frumos au spus inginerii implicați.
Mozaicul – oglinda Cerului pe Pământ
În interior, munca artiștilor continuă să uimească. Peste 50 de pictori și tehnicieni, coordonați de maestrul Daniel Codrescu, lucrează la realizarea celui mai amplu ansamblu de mozaic din România.
Pentru fiecare metru pătrat se folosesc aproximativ 16 kilograme de mozaic, fiecare bucățică fiind așezată manual, într-o simfonie de culori și lumină care transformă pereții Catedralei într-o veritabilă icoană monumentală.
„Televiziunea seamănă cu arta mozaicului, dacă la televizor avem pixeli pe care nu îi vedem cu ochiul liber, la fel se întâmplă și cu mozaicul. E un efect optic, de la distanță nu percepem pietricelele din mozaic, dar în ansamblu este altceva, este minunat”, spunea Daniel Codrescu, citat pe site-ul pictamcatedrala.ro.
SURSA FOTO: Wikipedia – Mihail
Mozaicul Catedralei Mântuirii Neamului este, de fapt, o rugăciune vizuală — o expresie a credinței și unității românilor de pretutindeni, un simbol al speranței ridicat în aur și culoare.
O Catedrală ca o rugăciune
Când clopotele Catedralei Naționale vor răsuna pe 26 octombrie, nu vor marca doar finalizarea unui proiect arhitectural, ci împlinirea unei rugăciuni naționale.
Fiecare piatră, fiecare metru de mozaic, fiecare detaliu poartă amprenta celor care au crezut în acest vis — de la Patriarh și arhitecți, până la muncitori, artiști și milioanele de români care au contribuit prin donații.
Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar un edificiu impunător, ci o „Rugăciune a Inimii” a poporului român, rostită în piatră, lumină și culoare. Este dovada că, atunci când credința și știința lucrează împreună, rezultatul nu este doar o construcție — ci o moștenire pentru veșnicie.
Loredana Ionescu
