Cristina Cohuț
Anamaria Gavrilă, lidera formațiunii POT și una dintre cele mai vocale prezențe din actualul Parlament, a revenit miercuri cu o nouă declarație halucinantă la adresa jurnaliștilor. După ce i-a numit „specie pe cale de dispariție” și a afirmat că trebuie „să gone”, Gavrilă a încercat să își justifice derapajele publice printr-o postare video în care exprimarea incoerentă, accesele de grandomanie și ideile cu iz autoritarist au șocat din nou opinia publică. Într-un monolog confuz, presărat cu englezisme, deputata se victimizează, atacă presa liberă și promite o „lege” care să-i recompenseze pe „jurnaliștii buni”, adică cei care o laudă.
Monolog cu accente de cenzură
Într-un clip publicat pe rețelele de socializare, Anamaria Gavrilă încearcă să explice episodul în care a spus că vrea jurnaliștii „gone”. În loc să-și ceară scuze sau să-și asume eroarea, parlamentara vorbește despre un așa-zis atac din partea unui reporter de la Kanal D.
Potrivit acesteia, jurnalistul ar fi întâmpinat-o „ca un ninja”, fără să anunțe că filmează, și ar fi pus întrebări „într-un mod greșit”. Gavrilă nu oferă nicio probă video sau audio care să susțină această versiune.
În schimb, insistă că acel moment a fost o formă de hărțuire și cere, indirect, cenzurarea întrebărilor incomode. „E bine, nu se face așa”, spune ea, referindu-se la încercarea unui reporter de a-i cere o reacție publică.
Întrebările incomode, considerate agresiune
În viziunea liderului POT, presa este divizată în „adevărați jurnaliști” și „agresori din Parlament”. Îi laudă pe cei care îi sunt favorabili – pe care îi numește cu nume și prenume – și îi atacă pe cei care pun întrebări pe care ea le consideră incomode.
Fără să facă distincția între critică legitimă și atac real, Gavrilă afirmă că se simte „agresată” în Parlament. Deranjul, de fapt, vine din contactul cu realitatea: jurnaliștii o întreabă despre absențele din plen, despre inițiativele controversate și despre apropierea de personaje cunoscute pentru teorii conspiraționiste. În loc de răspunsuri, Anamaria Gavrilă oferă acuzații: „Aceștia nu sunt jurnaliști, sunt provocatori”.
Planul: presă plătită prin lege, dar doar dacă e „loială”
Una dintre cele mai controversate afirmații ale sale vine în a doua parte a discursului video. Aici, Gavrilă anunță, nici mai mult nici mai puțin, că intenționează să susțină „prin lege” un sistem de presă care să primească bani publici.
Nu orice presă, ci doar acei jurnaliști care, în opinia sa, „merită”. Îi enumeră, într-un mod inedit, pe cei care ar trebui susținuți financiar de stat: Turcescu, Cristoiu, Iosefina Pascal, Iulian Ionescu și Bobby D, ultimul fiind recunoscut ca influencer, nu ca jurnalist de profesie. În mod paradoxal, Gavrilă vorbește despre obiectivitate în același timp în care propune recompensarea celor care o menajează.
Mesajul către presă: „Vreau să-mi fac un sistem”
Dacă primul mesaj a fost despre eliminarea jurnaliștilor incomozi, al doilea merge mai departe. Gavrilă anunță că își va construi un „sistem propriu de comunicare”, în care cetățenii să-i pună întrebări direct, fără intermediari, relatează ziare.com.
Deși ideea poate părea la prima vedere una modernă, ea exprimă de fapt dorința de a elimina filtrele independente și de a controla narațiunea. „Îmi fac un sistem. Nu mai vreau să fiu întrebată de jurnaliști care mă hărțuiesc. Vorbesc cu oamenii direct, pe platformele mele”, spune Gavrilă, într-un ton ferm. Discursul amintește de practica regimurilor autoritare care elimină presa liberă în favoarea propagandei de partid.
Ton de dictat, limbaj confuz
Pe lângă conținutul periculos, forma discursului a atras, de asemenea, critici dure. Limbajul Anamariei Gavrilă alternează între română și engleză, cu expresii scoase din context: „You have to understand the difference between fake journalism and real news”, „I will not tolerate this anymore”, „They have to gone”.
Lipsa coerenței, gramatica precară și frazarea confuză au dus la ironii în mediul online. Mulți utilizatori au remarcat că exprimarea amintește de propaganda sovietică și de retorica lui Vladimir Putin. Comentariile o acuză pe Gavrilă de derapaje dictatoriale și de dispreț față de democrație.
Reacțiile presei: „Atac direct la libertatea de exprimare”
Organizațiile jurnalistice au reacționat rapid. ActiveWatch a emis un comunicat prin care condamnă declarațiile liderului POT. „Este un atac direct la libertatea presei și la dreptul publicului de a fi informat. Doamna Gavrilă confundă rolul jurnalistului cu acela al unui PR personal”, se arată în document.
Asociația Presei Independente solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților să ia act de comportamentul repetat al deputatei. „Nu este pentru prima dată când Anamaria Gavrilă discreditează profesia de jurnalist. Declarațiile ei creează un climat ostil presei și descurajează întrebările legitime ale societății civile”, afirmă reprezentanții organizației.
Presa între tăcere și răspuns
În fața acestor atacuri, unii jurnaliști aleg să continue să pună întrebări. Alții se feresc să o mai abordeze, știind că reacția va fi una disproporționată. Atmosfera în Parlament devine din ce în ce mai tensionată.
Unii colegi din opoziție au intervenit în apărarea presei. Alții preferă să păstreze distanța. Liderii coaliției nu au comentat până la această oră. Pe grupurile de susținători POT, mesajul Anamariei Gavrilă este aplaudat. Postarea are mii de distribuiri, comentarii aprobatoare și mulți care cer „o curățenie în presă”.
Comparată cu politicieni autoritari
Mai mulți comentatori politici au remarcat asemănările dintre discursul Anamariei Gavrilă și cel al unor lideri autoritari din Europa de Est. Promisiunea de a crea o presă loială, plătită de stat, și de a elimina vocile critice, amintește de strategia lui Viktor Orbán în Ungaria.
Derapajele ei verbale sunt comparate cu ale Marinei Le Pen sau ale unor lideri ai partidelor extremiste din Italia sau Polonia. „Gavrilă nu este un accident, ci rezultatul unei tensiuni crescânde între populism și democrație”, afirmă analistul Cristian Andrei. „Ce vedem acum este doar începutul unui discurs antidemocratic care, dacă nu e sancționat, poate deveni normă.”
