Cristina Cohuț
Într-o eră digitală tot mai avansată, unde inteligenţa artificială joacă un rol din ce în ce mai important, folosirea fără consințământ a imaginii celebrităților a devenit o problemă tot mai frecventă.
Recent, celebra solistă Angela Similea s-a trezit în mijlocul unei controverse, după ce chipul său a fost folosit într-o reclamă fără ca ea să își dea acordul. Reacția sa a fost una categorică, artista denunțând această practică și trăgând un semnal de alarmă asupra pericolelor utilizării abuzive a tehnologiei.
Cum a ajuns Angela Similea „victima” unui deepfake
Totul a început atunci când Angela Similea a descoperit că imaginea sa a fost folosită într-o reclamă la un produs cosmetic, generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Această practică, cunoscută sub denumirea de „deepfake”, permite crearea unor materiale vizuale care par autentice, dar care sunt de fapt manipulate digital.
Angela Similea a reacționat rapid și a transmis un mesaj public pe rețelele sociale, precizând că nu a avut nicio legătură cu acel produs și că nu și-a dat acordul pentru utilizarea imaginii sale.
„Dragii mei, vreau să clarific și să neg ferm participarea mea în videoclipurile create cu ajutorul inteligenței artificiale, în care se folosește imaginea mea pentru a face reclamă unui anumit produs. Nu mi-am dat consimțământul pentru utilizarea imaginii mele în acest context și consider acest lucru o încălcare a drepturilor mele. Nu am nicio legătură cu produsul promovat și nici nu am fost implicată în realizarea acestor reclame. Vă rog să ignorați orice material vizual sau informațional care implică imaginea mea în acest scop. Vă mulțumesc pentru înțelegere și pentru susținerea constantă!”, a scris Angela Similea pe contul său de Facebook.
Irina Loghin, o altă victimă
Angela Similea nu este singura vedetă din România care s-a confruntat cu o astfel de problemă. Cântăreața Irina Loghin a trecut printr-o situație similară, fiind folosită într-o reclamă la un produs medical. În imaginile respective, create tot cu ajutorul inteligenței artificiale, artista era prezentată într-un scaun cu rotile, promovând un medicament care promitea vindecare rapidă.
În urma acestui incident, Irina Loghin a avut o reacție fermă, dezmințind implicarea sa și exprimându-și frustrarea față de această situație:
„Am o vârstă înaintată, dar în scaun cu rotile nu am mers niciodată și sper să mă ajute Dumnezeu să nu ajung așa. E a cincea oară când cer ajutor. Chiar nu poate nimeni să depisteze asemenea lucruri? Am primit sute de telefoane de la persoane care au cumpărat acest medicament și mă batjocoresc. Ce să le zic eu acestor oameni?”, a declarat Irina Loghin, potrivit bzi.ro.
Cum afectează astfel de practici imaginea celebrităților
Utilizarea neautorizată a imaginii vedetelor pentru promovarea unor produse poate avea consecințe serioase. Pe lângă încălcarea drepturilor de autor și a dreptului la imagine, aceste practici pot afecta reputația persoanelor publice.
Mulți fani, neștiind că reclamele sunt false, pot ajunge să creadă că vedetele chiar susțin respectivele produse, ceea ce poate genera confuzie și chiar reacții negative din partea publicului.
În plus, aceste reclame pot păcăli consumatorii. Oamenii care au încredere în personalitățile publice sunt mai predispuși să cumpere produse promovate de acestea, iar când descoperă că au fost înșelați, dezamăgirea este cu atât mai mare.
De aceea, Angela Similea și Irina Loghin au considerat necesar să iasă public și să clarifice situația.
Ce spun specialiștii în drept despre astfel de cazuri
În faţa acestor situaţii, avocaţii sunt de părere că astfel de cazuri sunt din ce în ce mai frecvente, iar victimele pot avea dificultăți în a obține despăgubiri materiale din cauza complexității procesului.
Beatrice Comăniceanu, avocat specializat în dreptul digital, a explicat pentru Click! că astfel de fraude sunt greu de dovedit, mai ales din cauza dificultății de a identifica sursa materialului.
„Foarte greu se pot demonstra aceste fake-uri, nu prea sunt şanse să obţină despăgubiri. Cel mai greu e să identifici serverul de unde s-a transmis. Sunt foarte multe cazuri de acest gen, de reclame realizate cu ajutorul inteligenţei artificiale”, a explicat avocata.
Cum ne putem proteja de astfel de falsuri
Deși legislația privind utilizarea neautorizată a imaginii unei persoane este în continuă dezvoltare, protejarea imaginii personale rămâne o provocare. Specialiștii recomandă câteva măsuri pentru a preveni astfel de situații:
- Raportarea conținutului fals – Majoritatea platformelor de social media au opțiuni de raportare a conținutului înșelător sau care încalcă drepturile de autor.
- Verificarea sursei – Înainte de a crede o reclamă sau o informație, este important să verificăm dacă provine dintr-o sursă oficială.
- Conștientizarea publicului – Persoanele publice, dar și utilizatorii obișnuiți, ar trebui să fie informați cu privire la aceste tehnici și la riscurile pe care le implică.
- Consultarea unui avocat – În cazurile grave, este recomandată consultarea unui specialist în drept digital pentru a vedea ce măsuri legale pot fi luate.
Cazul Angelei Similea și al Irinei Loghin demonstrează cât de ușor poate fi folosită imaginea unei persoane publice fără acordul său, cu ajutorul tehnologiei avansate. Deși astfel de practici sunt greu de combătut, conștientizarea publicului și măsurile de raportare pot ajuta la reducerea impactului acestora. Pe măsură ce inteligența artificială continuă să evolueze, este important ca legislația să țină pasul, pentru a proteja drepturile și imaginea persoanelor publice.
