Georgescu Dragos
Începând cu 1 septembrie 2025, preoții și personalul monahal din România nu vor mai fi asigurați în mod automat în sistemul public de sănătate, conform măsurilor fiscal-bugetare adoptate de actuala coaliție de guvernare. Decizia marchează o schimbare importantă în modul în care această categorie profesională își va putea asigura accesul la serviciile medicale oferite de stat.
Anunț important de la stat pentru preoți, călugări și călugărițe. Ce nu mai au voie să facă de la 1 septembrie
Până la această dată, clericii și personalul monahal — călugări, călugărițe și preoți — au beneficiat de calitatea de persoane asigurate fără a plăti contribuția lunară obligatorie, fiind exceptați de la obligația de plată a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate. Practic, aceștia aveau acces la consultații, tratamente, intervenții medicale și internări în spitalele de stat, în aceleași condiții ca orice contribuabil, dar fără să suporte costul contribuției.
Această situație se va schimba radical odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări fiscale, care urmăresc optimizarea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Potrivit informațiilor publicate de Ziarul de Iași, măsura a fost deja adoptată și face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme menite să reducă deficitul bugetar și să creeze un cadru mai echitabil în privința contribuțiilor.
Începând cu această dată, preoții și personalul monahal vor putea beneficia de asigurare medicală doar dacă vor achita contribuția individuală la sănătate. Procedura va presupune depunerea declarației unice la organul fiscal competent și plata contribuției aferente.
Plata nu va trebui făcută integral dintr-o singură tranșă. Conform noilor prevederi, 25% din sumă va fi achitată la momentul depunerii declarației, iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026. Această modalitate de plată e gândită să ușureze povara financiară, permițând contribuabilului să-și eșaloneze obligațiile.
Monalisa Artenie, purtătorul de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Iași, a explicat că schimbarea aduce această categorie în aceeași situație cu restul contribuabililor:
„Această categorie de persoane va beneficia de asigurare de sănătate doar dacă își plătește contribuția, la fel ca restul contribuabililor. Dacă până acum făceau parte din categoria exceptată de la plată, începând cu 1 septembrie 2025 vor trece în rândul celor care trebuie să achite contribuția pentru a avea acces la servicii medicale.”
Excepțiile prevăzute de lege
Măsura nu se aplică tuturor fără distincție. Legea prevede că de la plata contribuției sunt exceptate persoanele cu adevărat nevoiașe, aflate în situații speciale, cum ar fi beneficiarii unor programe sociale, cei fără venituri și fără susținători, precum și persoanele diagnosticate cu afecțiuni grave care beneficiază de tratament subvenționat integral.
Astfel, dacă un membru al personalului monahal se încadrează în aceste criterii, el va putea rămâne asigurat fără a plăti contribuția, în baza documentelor justificative.
Oficialii Casei de Asigurări de Sănătate au explicat că măsura nu este una întâmplătoare, ci rezultatul unei analize asupra veniturilor realizate de personalul monahal. Potrivit Monalisei Artenie, mulți dintre călugări și preoți desfășoară activități economice înregistrate, deținând forme legale de organizare precum persoane fizice autorizate (PFA), prin care obțin venituri.
Aceste venituri provin din vânzarea de lumânări, cărți religioase, obiecte de cult sau din oferirea de servicii religioase, cum ar fi slujbele de botez, cununie, înmormântare sau rugăciuni pentru diverse ocazii. Chiar dacă aceste activități au o componentă spirituală, ele sunt recunoscute fiscal ca surse de câștig și sunt supuse regimului de impozitare aplicat altor categorii de contribuabili.
„Personalul monahal deține PFA-uri prin care obține venituri din vânzarea de lumânări și din diverse slujbe religioase. Sunt venituri înregistrate, iar decizia de a-i include în categoria persoanelor care trebuie să plătească contribuția de sănătate nu a fost întâmplătoare. Măsura a venit după confirmarea unor informații privind aceste surse de câștig”, a subliniat Artenie.
Impactul asupra Bisericii și comunităților monahale
Această schimbare legislativă va avea efecte directe atât asupra vieții personale a preoților și călugărilor, cât și asupra modului în care funcționează comunitățile monahale. În multe mănăstiri, resursele financiare sunt limitate, iar veniturile obținute din activități proprii sunt utilizate pentru întreținerea lăcașului de cult, plata utilităților și sprijinirea comunității locale.
Introducerea obligației de plată a contribuției pentru sănătate ar putea pune presiune suplimentară pe aceste bugete deja fragile. În cazul preoților parohi, contribuția ar putea fi acoperită din veniturile proprii sau din sprijinul comunității, însă pentru călugării din mănăstiri, care nu desfășoară activități lucrative individuale, situația ar putea fi mai dificilă.
Există riscul ca, în unele cazuri, costul contribuției să fie suportat din fondurile mănăstirii, ceea ce ar putea diminua resursele alocate altor activități sociale sau filantropice.
Un pas spre uniformizarea tratamentului fiscal
Guvernul argumentează că această măsură este parte a unui efort mai amplu de uniformizare a tratamentului fiscal și de reducere a privilegiilor acordate anumitor categorii profesionale. În viziunea executivului, principiul este simplu: fiecare persoană care realizează venituri trebuie să contribuie proporțional la finanțarea serviciilor publice, inclusiv a sistemului de sănătate.
Această abordare a fost aplicată și altor categorii care, în trecut, beneficiau de scutiri sau exceptări, dar care au fost reincluse în baza de impozitare și contribuție.
Deși măsura este prezentată ca o decizie de echitate fiscală, ea ar putea genera controverse și reacții critice din partea unor reprezentanți ai Bisericii. Argumentele critice ar putea viza rolul social și spiritual pe care îl joacă preoții și călugării în comunități, precum și faptul că activitatea lor are un caracter aparte, care nu poate fi echivalat în totalitate cu o profesie obișnuită.
În același timp, susținătorii măsurii subliniază că, dacă membrii clerului obțin venituri din activități economice, este firesc să participe, alături de ceilalți cetățeni, la finanțarea sistemului public de sănătate.
Ce trebuie să facă preoții și călugării pentru a rămâne asigurați
După 1 septembrie 2025, clericii și membrii personalului monahal care doresc să își păstreze calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate vor trebui să urmeze pașii standard valabili pentru orice contribuabil:
Depunerea declarației unice la organul fiscal competent, în termenul legal.
Plata contribuției pentru sănătate, în două tranșe: 25% la depunerea declarației și restul de 75% până la 25 mai 2026.
Păstrarea dovezilor de plată, pentru a putea dovedi statutul de asigurat în cazul în care apar neclarități sau solicitări din partea autorităților.
Această procedură le va permite să aibă acces în continuare la serviciile medicale oferite în spitalele și clinicile publice, la fel ca orice alt contribuabil.
