Guvernul introduce noi măsuri fiscale. Taxe suplimentare pentru multinaționale, 25 de lei pentru coletele din afara UE și capital social minim de 8.000 de lei pentru SRL

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, un set amplu de modificări fiscale și legislative, vizând atât companiile mari, cât și firmele mici și mijlocii. Pachetul include taxe noi pentru multinaționale, o taxă fixă pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, obligativitatea contului bancar pentru toate persoanele juridice și majorarea capitalului social minim pentru SRL-uri.

Citește și

Anunț important de la stat pentru preoți, călugări și călugărițe. Ce nu mai au voie...

Alexandru Nazare a subliniat că Guvernul își propune să „schimbe modul în care sunt tratate companiile multinaționale”, introducând măsuri care să descurajeze externalizarea profiturilor. În acest sens, impozitul de 0,5% din cifra de afaceri pentru firmele cu venituri de peste 50 de milioane de euro va fi eliminat, urmând să fie înlocuit cu un mecanism care să vizeze toate companiile ce își transferă profiturile în afara țării, indiferent de cifra de afaceri.

„Vrem investiții, dar avem o creștere economică în decelerare și o scădere de 30% a investițiilor străine în primele cinci luni ale anului. Trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune”, a declarat ministrul.

Taxă fixă pentru coletele din Asia și alte zone extracomunitare

O altă măsură anunțată este introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare de până la 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene, cum ar fi din Asia. Măsura urmărește atât creșterea veniturilor la buget, cât și reducerea volumului importurilor cu valoare mică, dar frecvente.

Potrivit noilor reglementări propuse, toate persoanele juridice din România vor fi obligate să dețină cel puțin un cont bancar. Băncile vor avea obligația de a deschide un cont pentru fiecare firmă, eliminând astfel situațiile în care societățile comerciale operează exclusiv cu numerar.

Capital social minim majorat la 8.000 de lei pentru SRL

Nazare a anunțat și o schimbare majoră în ceea ce privește înființarea societăților cu răspundere limitată. Capitalul social minim, care în prezent este de 1 leu, va crește la 8.000 de lei, valoare calculată în funcție de rata inflației din ultimii ani.

„Valoarea actuală este simbolică și nu reflectă realitățile economice. Statul are resurse limitate pentru a recupera datoriile sau pentru a interveni eficient în cazul firmelor care se închid rapid. Această modificare va descuraja apariția firmelor ‘fantomă’”, a explicat ministrul.

Noua regulă se va aplica începând cu 1 ianuarie 2026, iar pentru firmele deja înființate vor exista norme tranzitorii pe o perioadă de doi ani.

Obiectiv: reducerea firmelor „fantomă” și consolidarea disciplinei financiare

Pachetul de măsuri anunțat de Ministerul Finanțelor are ca scop întărirea disciplinei financiare, creșterea încasărilor la buget și reducerea practicilor abuzive, precum externalizarea profiturilor sau înființarea de firme fără o bază financiară solidă.

Aceste modificări urmează să fie discutate în Guvern și apoi trimise Parlamentului, iar implementarea lor ar putea schimba semnificativ modul în care funcționează mediul de afaceri din România.

Principalele declarații oferite de Alexandru Nazare :

• Am publicat spre consultare componenta fiscală a pachetului doi de măsuri.
• Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale.
• Nu am găsit foarte multe urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor transferate către afiliați.
• Începem un exercițiu care în paralel va însemna o întărire a direcției de transferuri de prețuri din ANAF.
• Am plecat de la niște evidențe cuantificabile. În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Vorbim de management fee-uri, de cheltuieli de adminsitrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și cheltuieli de consultanță. Vrem de acum să ne raportăm în speecial la aceste cheltuieli susceptibile, pricinoase ale multinaționalelor, prin care în mod tradițional se transferă profituri.
• Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt previne creșterea economică, previne investițiile acelor companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile.
• Pe aceste patru categorii de cheltuieli avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei, în relația cu afiliații.
• Am creat o nouă formulă de taxare, inspirați din base erotion tax, folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, ca tot ce depășește acești 3% să fie considerat nedeductibil.
• În fapt, permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%.
• Ne așteptăm la un efect în creștere a impozitului pe profit și la o evidență mult mai clară a zonelor susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.
• Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.
• Propunerea este ca noua taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.
• De ce facem asta? Pentru că vrem investiții, avem o creștere economică în decelerare, avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune, având datele economice la zi, de astăzi, care ne indică că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru.
• Odată cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), ne așteptăm de la companii să aibă o altă atitudine față de investiții în România.
• La adoptarea IMCA ne așteptam la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări. Este clar că această taxă nu și-a atins efectele și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor, care era sensibilă, ci a targetat toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor, multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze plus-valoare, să creeze locuri de muncă. Dar, când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de cheltuieli de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România.
• O a doua măsură se referă la o taxă pe fluxurile extracomunitare de colete.
• La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete, sub 150 de euro, au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la 3-4.000 de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt foarte mulți antreprenori români, aproape 40.000, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zona extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitară. Sunt efecte de mediu, efecte logistice de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare, riscuri în privința contrafaceri și a verificării acestor colete, posibilitățile de a le verifica sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici.
• Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem și coletele care vin direct din zone extracomunitare în România și prin alte hub-uri în România.
• Odată instituită această taxă, cei care vor să își stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România nu vor plăti acești bani. Îi invităm dacă vor să facă business în România să își stabilească hub-uri în România.
• Reglăm relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF, care a fost tensionată, iar rezultatul s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare.
• Introducem un text în care, în privința activităților specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea și în privința construirii bugetului și în privința colectării și trebuie să poată coordona pe domeniul său de specialitate ANAF-ul. Activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF. Dar în toate celelalte activități de coordonare o vom face. Această activitate era reglată dintr-un singur cuvânt: că ANAF era subordonată Ministerului de Finanțe, dar în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic, nu exista niciun fel de coordonare. Trebuie să avem coordonare dacă vrem să avem rezultate.
• Reiau ideile referitoare la testele de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română și pentru ONJN. Avem nevoie să instituim această măsuri pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte de activități frauduloase, mai ales în zona de control, iar funcționarii suspecți să treacă prin aceste filtre.
• Introducem bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, a Vămii și pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparență a modului în care activitatea de control, fie că e ANAF sau Vamă, se întâmplă.
• Schimbăm filosofia modului în care se fac eșalonările. Avem 3 tipuri de eșalonări: eșalonarea simplificată, eșalonarea clasică și eșalonarea cu risc fiscal mic. Eșalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie, și-a produs efectele, dar a fost permanentizată. Este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să și recupereze sumele atunci când acestea nu plătesc. Avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la 100.000 de lei, și au ajuns la zeci de milioane. Sunt foarte multe cazuri în care aceste companii au ajuns să acumuleze datorii foarte mari.
• Vom regândi sistemul de eșalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecți, care chiar au nevoie de eșalonare, să o fac, dar în același timp prevenind abuzurile. Se văd când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii și la numărul de debitori.
• La eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.
• Pentru celelalte tipuri de eșalonări, că e vorba de o companie care are mai puțin de 12 luni nu aveam niciun fel de măsuri asigurătorii că o companie nouă vine direct la eșalonare.
• Aceste companii vor trebui să prezinte garanții. Am introdus un contract de fideiusiune pentru aceste companii, dar și pentru celelalte tipuri de eșalonări, ca să avem garanții suficiente că vom recupera banii.
• Termenele pe care le aveau aceste companii pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare, se reduc. De la 180 la 60 de zile. Ei, practic, odată ce își luau eșalonarea, își eșalonau și datoriile curente, și din eșalonare în eșalonare, din cascadă în cascadă, am ajuns la sute de milioane datorii, companii care intră în concordat sau insolvență, după care statul trebuie să consume resurse să recupereze acei bani.
• Vom sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acțiuni, acolo unde există datorii. Împreună cu ONRC și Ministerul Justiției am gândit un mecanism ca cei care cumpără sau vând o firmă, unde există datorii, trebuie să prezinte dovezi fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asigurătorii în privința acelor datorii, tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în inactivitate și statul să nu mai poată recupera nimic.