Loredana Ionescu
România se află în pragul unei reforme structurale esențiale, care vizează eliminarea pensiilor speciale și uniformizarea vârstei de pensionare la 65 de ani. Această măsură mult așteptată de populație a devenit o prioritate pe agenda guvernamentală, având în vedere presiunile exercitate de Comisia Europeană și impactul negativ al pensiilor speciale asupra bugetului de stat.
Anunțul decisiv privind pensiile speciale
Pensiile speciale reprezintă unul dintre jaloanele neîndeplinite din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fapt ce a determinat blocarea unei tranșe de peste un miliard de euro din fondurile europene. Reforma pensiilor speciale este astfel esențială nu doar pentru a asigura echitatea socială, ci și pentru deblocarea finanțărilor externe vitale pentru economia României, conform Newsweek.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat că deciziile Curții Constituționale, așteptate pe 4 februarie, sunt cruciale pentru viitorul reformei.
„Într-adevăr, avem pentru cererea de plată numărul trei o serie de jaloane față de care Comisia nu a validat încă faptul că au fost îndeplinite.
Unul dintre cele mai importante jaloane este cel legat de pensiile speciale, pentru că pe de o parte, așteptăm decizia Curții Constituționale, pe data de 4 februarie, în ceea ce privește pensiile militarilor și pe de altă parte, avem pronunțarea pe care deja Curtea Constituțională a avut-o pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale și, desigur, de aici neconstituționalitatea acestei decizii.
Așteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial și așteptăm și vizita Comisiei Europene anunțată pentru perioada 10-14 februarie”, a transmis Marcel Boloș într-un interviu la Antena 3 CNN.
Schimbări majore în sistem
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a reafirmat necesitatea eliminării pensiilor speciale și a stabilirii unei vârste unice de pensionare la 65 de ani. Într-o declarație recentă, acesta a punctat: „Este inacceptabil ca anumite categorii profesionale să iasă la pensie la 48-50 de ani, în timp ce restul populației trebuie să muncească până la 65 de ani. Societatea cere echitate, iar reforma este singura soluție pentru a reda încrederea în sistemul de pensii.”
Totodată, Hunor a criticat cumulul pensiei speciale cu alte funcții publice, considerând această practică o sursă majoră de nemulțumire socială.
„Dar fără o reformă structurală, nu ai cum să schimbi lumea. Poți să crești tu TVA, momentan s-ar putea să rezolvi niște chestiuni legate de venituri, dar în același timp tu trebuie să reduci atunci impozitul pe muncă.
Oamenii au un simț al dreptății foarte-foarte dezvoltat. Și vă spun un singur lucru: nu pot accepta că magistrații, indiferent că sunt judecători sau sunt procurori, nu pot accepta că polițiștii, militarii, după 25 de ani de serviciu, la 50 de ani, la 48 de ani, la 49 de ani, ies la pensie.
Este inacceptabil. Deci, societatea nu acceptă așa ceva. Că ei au creat stat în stat, asta este. Dar trebuie să spargem această bariere. Trebuie să mergem la vârsta de pensionare la 65 de ani. (…) Să iei și pensia de serviciu, să cumulezi cu o funcție de conducere tot la stat, nu este corect. Și oamenii de aceea sunt supărați” a arătat Kelemen Hunor, potrivit Agerpres.
Impactul asupra beneficiarilor de pensii speciale
Statisticile arată că România are aproximativ 8.000 de magistrați care beneficiază de pensii speciale, cu o valoare medie de 25.000 de lei lunar. Din această sumă, 17.000 de lei sunt suportați de la bugetul de stat, fără ca beneficiarii să fi contribuit la acest nivel. Această discrepanță financiară a generat critici intense din partea opiniei publice și a fost considerată un simbol al inechității în sistemul de pensii.
Pe lângă magistrați, și alte categorii, precum militarii și polițiștii, beneficiază de pensii speciale. În multe cazuri, aceștia se retrag din activitate după doar 25 de ani de muncă, la vârste de sub 50 de ani. Reforma propusă ar elimina aceste privilegii și ar alinia toate categoriile la același regim contributiv.
Specialiștii consideră că această reformă nu este doar o cerință a Uniunii Europene, ci și o măsură necesară pentru sustenabilitatea sistemului de pensii. Creșterea speranței de viață și îmbătrânirea populației exercită o presiune uriașă asupra bugetului, iar menținerea pensiilor speciale în actuala formă nu mai este viabilă.
Marcel Boloș a atras atenția asupra riscurilor în cazul nerealizării reformei: „Fără schimbări majore, România riscă să piardă finanțări esențiale și să înregistreze un deficit bugetar greu de gestionat.”
Ce urmează
Deciziile Curții Constituționale din februarie vor juca un rol crucial în determinarea viitorului pensiilor speciale. Guvernul și-a asumat angajamentul de a implementa această reformă până la finalul anului 2025, însă procesul este complex și implică negocieri intense atât pe plan intern, cât și cu partenerii europeni.
Românii așteaptă cu nerăbdare schimbările promise, iar guvernul este pus în fața unei oportunități de a demonstra voința politică necesară pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii. Reformele structurale nu mai pot fi amânate, iar tranziția către un sistem de pensii bazat pe contributivitate este inevitabilă.
Sursa foto: Arhivă
