Loredana Ionescu
Deficitul extern al României arată semne de ajustare, însă presiunile din economie rămân vizibile, mai ales pentru românii care își protejează economiile în valută sau aur. Datele publicate luni de Banca Națională a Românieiconturează un tablou complex: Moneda națională se mișcă diferit față de principalele valute, aurul atinge noi recorduri istorice, iar datoria externă continuă să crească, în ciuda unor semnale de temperare a dezechilibrelor.
În acest context, românii care au bijuterii din aur, lingouri sau economii în euro ținute „la saltea” trebuie să fie atenți la semnalele venite dinspre banca centrală. Evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, tensiunile geopolitice și deciziile marilor bănci centrale influențează direct cursul de schimb, inflația și puterea de cumpărare.
Cursul valutar BNR aduce surprize la început de săptămână
Cotațiile oficiale publicate luni arată o mișcare notabilă a leului față de principalele monede. Leul românesc s-a apreciat consistent în raport cu dolarul american, câștigând peste patru bani într-o singură zi. Astfel, dolarul a ajuns la 4,2972 lei, cel mai scăzut nivel consemnat din septembrie 2025 până în prezent.
Această evoluție vine într-un context internațional în care moneda americană a slăbit pe piețele globale, pe fondul așteptărilor privind relaxarea politicii monetare din SUA. În schimb, raportul leu–euro rămâne tensionat. Moneda unică europeană a fost cotată la 5,0960 lei, un nivel care menține presiunea asupra prețurilor și a ratelor pentru românii cu credite sau economii în euro.
Leul a pierdut teren și în fața francului elvețian, considerat o monedă de refugiu. Francul a urcat la un nou maxim istoric, 5,5322 lei, semnalând prudența investitorilor și orientarea către active percepute drept sigure. Lira sterlină a fost, la rândul ei, cotată la un nivel ridicat, de 5,8747 lei.
Pentru românii care țin bani în valută acasă, aceste fluctuații zilnice pot însemna câștiguri sau pierderi rapide, în funcție de moneda aleasă.
Aurul atinge noi recorduri și devine tot mai atractiv
Pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice, aurul continuă să câștige teren. Prețul unui gram de aur a crescut cu peste 15 lei într-o singură zi, ajungând la 703,3520 lei, un nou record pe piața internă.
Această evoluție nu este una izolată. La nivel global, aurul a depășit pentru prima dată pragul de 5.000 de dolari pe uncie, marcând una dintre cele mai spectaculoase creșteri din istorie. Investitorii se îndreaptă tot mai mult către metale prețioase, considerate active de refugiu în perioade de instabilitate.
Creșterea aurului este alimentată de mai mulți factori. Inflația rămâne ridicată în multe economii, dolarul american este sub presiune, iar băncile centrale din întreaga lume cumpără cantități semnificative de aur pentru a-și consolida rezervele. În plus, conflictele geopolitice și tensiunile comerciale sporesc nevoia de siguranță financiară.
Pentru românii care dețin bijuterii sau aur fizic, aceste evoluții se traduc printr-o creștere semnificativă a valorii bunurilor, cel puțin pe termen scurt și mediu.
Datoria externă a României continuă să crească
Deși deficitul de cont curent a înregistrat unele ajustări, datoria externă totală a României a crescut cu aproximativ 24 de miliarde de euro în primele 11 luni din 2025. La finalul lunii noiembrie, datoria externă pe termen lung a ajuns la 178,5 miliarde de euro, în creștere cu peste 14% față de finalul anului precedent.
Datoria externă pe termen scurt a urcat, la rândul ei, la 48,9 miliarde de euro, ceea ce reflectă nevoia continuă de finanțare a economiei. BNR subliniază însă că rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a redus, ajungând la 17%, comparativ cu peste 21% în 2024, un semnal pozitiv în privința sustenabilității.
Rezervele valutare ale României acoperă în prezent peste șase luni de importuri, iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele BNR se menține la peste 100%, un nivel considerat confortabil de analiști.
Deficitul de cont curent și dezechilibrele economice
În perioada ianuarie–noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, ușor peste nivelul din perioada similară a anului anterior. Structura acestui deficit arată evoluții mixte.
Deficitul balanței bunurilor s-a redus ușor, în timp ce balanța serviciilor a adus un excedent marginal mai mare. În schimb, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai accentuat, iar cea a veniturilor secundare a contribuit mai puțin la compensare.
BNR avertizează că procesul de corecție bugetară început în 2025 și continuat probabil în 2026 va avea efecte dezinflaționiste, dar va pune presiune pe cererea internă și pe creșterea economică.
„Corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, îndeosebi din partea cererii agregate, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent. Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv. Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare şi tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE”, arată BNR.
Inflația scade lent, dar rămâne ridicată
Rata anuală a inflației a scăzut ușor spre finalul anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie. Deși este o reducere față de lunile anterioare, nivelul rămâne ridicat, mai ales comparativ cu media Uniunii Europene.
Inflația de bază continuă să fie alimentată de costurile salariale, de așteptările inflaționiste și de scumpirile din energie. Indicele armonizat al prețurilor de consum s-a menținut la un nivel ridicat, reflectând presiunile persistente din economie.
Pentru românii care țin economii în numerar, fie în lei, fie în valută, inflația erodează constant puterea de cumpărare, motiv pentru care tot mai mulți caută alternative de protecție a valorii.
Deciziile de politică monetară și contextul internațional
Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum și a ratelor pentru facilitățile de creditare și depozit. Această decizie reflectă nevoia de a ține sub control inflația, fără a sufoca complet economia.
Evoluțiile din afara țării joacă un rol esențial. Deciziile Banca Centrală Europeană și ale Federal Reserveinfluențează fluxurile de capital, cursul de schimb și costurile de finanțare. Investitorii urmăresc atent semnalele privind posibile reduceri de dobândă, care ar putea stimula piețele, dar și accentua volatilitatea.
Economia României, între stagnare și ajustare
Datele BNR indică o comprimare a activității economice în trimestrul III din 2025, urmată de o stagnare în trimestrul IV. Consumul privat a încetinit, producția industrială a rămas sub presiune, iar piața muncii a dat semne de răcire, cu scăderi ale numărului de salariați în unele luni.
În același timp, investițiile și exporturile au contribuit la menținerea unei creșteri economice modeste, iar absorbția fondurilor europene este văzută drept un element-cheie pentru susținerea economiei în perioada următoare.
Ce înseamnă toate acestea pentru români
Pentru românii care dețin economii în euro, aur sau alte active, mesajul BNR este unul de prudență. Fluctuațiile de curs pot aduce câștiguri rapide, dar și pierderi, iar inflația rămâne un risc major pentru economiile păstrate în numerar.
Aurul continuă să fie perceput drept o formă de protecție în perioade incerte, însă și acesta poate cunoaște corecții bruște, mai ales într-o piață influențată de știri și decizii geopolitice.
Într-un context marcat de datorii mari, ajustări bugetare și tensiuni externe, românii sunt nevoiți să fie tot mai atenți la modul în care își gestionează economiile, fie că le țin în bancă, în valută, sau „la saltea”.
Sursa foto: Arhivă
