Georgescu Dragos
Judecătoria Craiova a deschis un nou capitol controversat în cazul lui Gheorghe Dincă, bărbatul condamnat definitiv la 30 de ani de detenție pentru crimele din Caracal. Magistrații au decis să dispună efectuarea unei expertize medico-legale pentru a clarifica dacă starea de sănătate a deținutului este compatibilă cu regimul de detenție sau dacă, dimpotrivă, acesta trebuie eliberat temporar pentru a-și urma tratamentul în afara penitenciarului.
Gheorghe Dincă ar putea fi eliberat din închisoare. Motivul care ar putea schimba totul în acest caz care a șocat România
Decizia a venit în urma unei solicitări depuse chiar de condamnat, care a reclamat agravarea problemelor medicale de care suferă și imposibilitatea de a fi tratat corespunzător în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
În vârstă de 72 de ani, Dincă, cunoscut în spațiul public sub apelativul de „Monstrul din Caracal”, încearcă astfel să obțină o întrerupere a executării pedepsei, invocând o stare de sănătate precară. Conform documentelor depuse la dosar, acesta ar suferi de afecțiuni cardio-vasculare, tulburări neuronale și diabet. În plus, în ultima perioadă, simptomele s-ar fi agravat, ceea ce i-ar fi determinat pe avocații săi să formuleze cererea oficială.
Instanța a cerut sprijinul specialiștilor de la Institutul de Medicină Legală din Craiova pentru a răspunde la o serie de întrebări esențiale. Medicii trebuie să stabilească, mai întâi, dacă Gheorghe Dincă suferă într-adevăr de afecțiuni medicale grave și dacă acestea sunt incompatibile cu detenția. Ulterior, specialiștii urmează să evalueze dacă aceste boli pot fi tratate în unitățile sanitare ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, care dispun de infrastructura necesară pentru asistență medicală sub pază.
De asemenea, raportul medico-legal trebuie să răspundă dacă există afecțiuni ce nu pot fi gestionate în rețeaua ANP și dacă tratamentele necesare pot fi realizate doar în unități ale Ministerului Sănătății. În cazul unui răspuns afirmativ, medicii trebuie să indice spitalele unde ar putea fi internat condamnatul, dar și perioada estimată în care acesta ar trebui să fie scos din penitenciar. Toate documentele medicale care atestă starea lui Dincă vor fi adăugate la dosar, iar verdictul final aparține judecătorilor, care vor decide dacă îi aprobă sau nu întreruperea pedepsei.
Posibilitatea eliberării temporare
Dacă raportul IML confirmă că afecțiunile medicale ale lui Gheorghe Dincă nu pot fi tratate corespunzător în regimul de detenție, magistrații pot decide punerea sa temporară în libertate. Aceasta nu ar însemna însă o eliberare definitivă, ci doar o întrerupere a pedepsei. După perioada de tratament recomandată, Dincă ar trebui să revină în penitenciar pentru a continua executarea sentinței. Totuși, simpla posibilitate ca unul dintre cei mai detestați criminali din România post-decembristă să părăsească zidurile închisorii, chiar și pentru o perioadă limitată, ridică numeroase semne de întrebare și reaprinde emoțiile publice legate de cazul Caracal.
Numele lui Gheorghe Dincă a intrat în atenția publică în vara anului 2019, odată cu dispariția a două adolescente din Caracal: Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu. Ancheta desfășurată la acea vreme a scos la iveală detalii cutremurătoare despre faptele comise de Dincă, fiind acuzat că le-a răpit, sechestrat și ucis pe cele două tinere. Cazul a șocat opinia publică, a provocat proteste și a scos la iveală disfuncționalități grave în instituțiile statului, de la Poliție și Parchet, până la serviciile de urgență.
După un proces de amploare, Dincă a fost condamnat definitiv în anul 2023 la 30 de ani de închisoare, pedeapsa maximă pe care legea românească o permitea în acel moment pentru faptele sale. Sentința a fost privită de societate ca o reparație tardivă și insuficientă, în condițiile în care mulți au considerat că doar pedeapsa cu detenție pe viață ar fi fost potrivită pentru crimele săvârșite.
Schimbarea religioasă în penitenciar
Pe lângă problemele medicale, Gheorghe Dincă a surprins printr-o schimbare neașteptată de comportament petrecută în perioada detenției. Cu doar două luni înainte de pronunțarea sentinței definitive, acesta a intrat într-un conflict cu preotul ortodox al penitenciarului, moment în care a decis să treacă la cultul penticostal. Dincă a fost botezat de pastorul Viorel Lupu, care la vremea respectivă declara că transformarea spirituală a condamnatului este vizibilă și că acesta trebuie ghidat ca „un nou-născut”.
Pastorul spunea că Dincă devenise „un om născut din nou” și că trebuia sprijinit în adaptarea la noua viață religioasă. Totuși, această convertire nu a durat foarte mult. La scurt timp după botez, criminalul nu s-a mai regăsit în comunitatea penticostală, dar a continuat să-și manifeste credința printr-un comportament marcat de fanatism religios.
Tatuaje cu mesaje biblice
Un an mai târziu, legătura lui Gheorghe Dincă cu religia s-a manifestat într-un mod neașteptat: și-a tatuat pe corp mai multe mesaje biblice. Pe spate și-a imprimat versete din Biblie, iar pe brațe, texte cu conținut religios. Pe antebrațul stâng și-a scris „Dumnezeu mă vrea viu”, iar pe cel drept un mesaj care amintește de sacrificiul lui Iisus Hristos.
Tatuajele nu au fost realizate de specialiști, ci de un coleg de celulă cu abilități artistice. În lipsa materialelor profesionale, acesta ar fi improvizat folosind funingine provenită din arderea cauciucului, în loc de tuș. Gestul arată încă o dată obsesia lui Dincă pentru simbolurile religioase, dar și modul în care încearcă să transmită o imagine diferită despre sine în mediul penitenciar.
Faptul că Gheorghe Dincă ar putea ieși din închisoare, fie și temporar, pentru a se trata, ridică inevitabil reacții controversate. Familiile victimelor, dar și opinia publică, privesc cu suspiciune o eventuală decizie de acest fel. În România, există precedentul unor condamnați celebri care au beneficiat de întreruperea executării pedepsei pe motive medicale, unii dintre ei neîntorcându-se niciodată în detenție după expirarea perioadei stabilite de instanță.
Pentru mulți, simpla idee că „Monstrul din Caracal” ar putea respira aerul libertății este greu de acceptat. În același timp, legislația românească prevede că și deținuții condamnați pentru crime odioase au dreptul la asistență medicală și tratament corespunzător. Judecătorii se află astfel într-o situație dificilă, fiind obligați să cântărească între drepturile fundamentale ale omului și nevoia de a proteja societatea de un individ care a comis fapte atât de grave.
