Nicolescu Daniela
Banca Națională a României (BNR) a publicat un nou raport care evidențiază o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește economiile populației. Potrivit datelor oficiale, depozitele în valută ale gospodăriilor au înregistrat o scădere în luna septembrie 2025, în timp ce economiile în lei au crescut ușor. Fenomenul arată o schimbare de comportament financiar, influențată de cursul valutar, de dobânzile interne și de evoluțiile economice internaționale.
Conform datelor comunicate de BNR, depozitele în valută ale populației, exprimate în lei, au scăzut în luna septembrie cu 0,5% față de august 2025, ajungând la 138,7 miliarde de lei. În schimb, depozitele în lei au crescut ușor, cu 0,1%, până la 252,3 miliarde de lei.
Această dinamică indică faptul că o parte dintre români au ales să-și mute economiile din valută în moneda națională, pe fondul dobânzilor mai avantajoase la depozitele în lei și al stabilității relative a cursului valutar din ultimele luni.
În total, masa monetară M3 – care include toate depozitele, numerarul în circulație și alte active lichide – a atins un sold de 753,3 miliarde de lei la sfârșitul lui septembrie 2025. Comparativ cu luna august, aceasta a crescut cu 0,3%, iar față de aceeași perioadă din 2024 s-a majorat cu 7,9%.
Creditarea, în ușoară creștere
În același raport, BNR arată că soldul creditului neguvernamental acordat populației și companiilor a crescut în septembrie cu 0,8% față de luna precedentă, ajungând la 444 de miliarde de lei.
Din această sumă, creditele în lei reprezintă 69,1% și au urcat cu 0,5%, în timp ce creditele în valută, echivalente în lei, s-au majorat cu 1,3%.
Comparativ cu septembrie 2024, creditarea totală a crescut cu 7,5%, însă în termeni reali (ținând cont de inflație), această evoluție este una modestă, de doar 2–3%. Totuși, cifrele arată că populația continuă să acceseze credite pentru consum și locuințe, deși într-un ritm mai temperat decât în anii anteriori.
Crește creditul guvernamental, scad rezervele populației
Pe lângă creditarea populației, împrumuturile acordate statului de către instituțiile bancare au crescut și ele cu 0,7% în septembrie, ajungând la 257,8 miliarde de lei. Față de anul trecut, creșterea este semnificativă — 15,9%, ceea ce arată un apetit tot mai mare al statului pentru finanțare internă.
Această tendință, însă, poate influența și capacitatea băncilor de a oferi împrumuturi populației și firmelor, întrucât o parte din lichidități sunt direcționate către finanțarea deficitului bugetar.
În același timp, economiile populației în valută au început să scadă, un semnal de avertizare pentru analiști. „Vedem o tendință de retragere a depozitelor în valută, posibil pe fondul neîncrederii în stabilitatea economiei europene și al scăderii dobânzilor internaționale. Totodată, românii preferă să-și țină economiile în lei, unde câștigurile din dobânzi sunt mai mari”, explică un analist financiar citat de Ziarul Financiar.
Ce spun datele despre economiile românilor
Depozitele totale ale rezidenților clienți neguvernamentali – adică populație și firme – au crescut cu 0,3% în septembrie, până la 634,7 miliarde de lei. Din această sumă, 68,2% reprezintă depozite în lei, care au crescut cu 0,6%, iar restul, depozite în valută, au scăzut cu 0,3%.
Depozitele gospodăriilor în lei au ajuns la 252,3 miliarde lei, cu o creștere anuală de 5,2%, în timp ce cele în valută, exprimate în lei, s-au redus la 138,7 miliarde.
La nivelul companiilor și instituțiilor financiare, depozitele în lei au crescut cu 1,4%, însă față de anul trecut se observă o ușoară scădere de 0,3% în termeni nominali, respectiv de 9,2% în termeni reali.
Fenomenul „devalorizării tăcute” a economiilor
Deși sumele din depozite par mai mari decât anul trecut, inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a economiilor românilor. BNR a raportat o creștere anuală a masei monetare de aproape 8%, dar în termeni reali – adică ajustată cu inflația – aceasta este negativă, de -1,8%.
Cu alte cuvinte, deși oamenii economisesc, valoarea reală a banilor lor este mai mică. Aceasta este ceea ce economiștii numesc „devalorizarea tăcută”, un efect direct al inflației persistente și al randamentelor insuficiente la depozite.
Raportul BNR din septembrie 2025 arată o economie care încearcă să se stabilizeze, dar care rămâne vulnerabilă în fața inflației și a dezechilibrelor bugetare.
Românii continuă să economisească, însă cu prudență. Depozitele în lei cresc lent, cele în valută scad, iar încrederea în sistemul bancar este puternic influențată de contextul internațional.
Pe termen scurt, BNR recomandă diversificarea economiilor și prudență în accesarea creditelor, în timp ce Guvernul este presat să reducă deficitul și să mențină stabilitatea monetară.
Un lucru este cert: în ciuda fluctuațiilor, românii încă aleg să economisească, chiar dacă, în termeni reali, banii lor valorează tot mai puțin.
