Vanatoru Andreea
Soborul Sfinților 70 de Apostoli este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 4 ianuarie, o zi cu profundă semnificație spirituală pentru creștini. Acești sfinți apostoli au fost aleși de Însuși Iisus Hristos, pe lângă cei doisprezece Apostoli, pentru a duce vestea Evangheliei în toate colțurile lumii și pentru a întări temeliile Bisericii primare.
Calendar ortodox 4 ianuarie 2026: Soborul Sfinţilor 70 de Apostoli
Potrivit calendarului ortodox, luna ianuarie este bogată în sărbători și pomeniri importante, marcând începutul noului an bisericesc cu evenimente care amintesc de răspândirea credinței creștine și de jertfa celor care au propovăduit-o. Ziua de 4 ianuarie ocupă un loc aparte prin cinstirea Soborului celor 70 de Apostoli, considerați continuatori direcți ai lucrării misionare începute de Hristos.
Primul dintre cei șaptezeci este Sfântul Apostol Iacob, fratele Domnului, cel pomenit de Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Galateni. Iacob a fost rânduit de Hristos ca prim episcop al Ierusalimului și a avut un rol esențial în organizarea și consolidarea comunității creștine din acea zonă.
Viața sa s-a încheiat în mod martiric, fiind ucis de evrei pentru credința și propovăduirea sa, după ce a fost aruncat de pe aripa templului și lovit cu pietre, iar apoi cu un lemn în cap, așa cum consemnează „Viețile Sfinților”.
În rândul celor 70 de Apostoli prăznuiți în această zi se regăsesc și Sfântul Marcu Evanghelistul și Sfântul Luca Evanghelistul, autori ai două dintre Evangheliile Noului Testament, dar și Sfântul Cleopa și Sfântul Simeon, cel care a devenit al doilea episcop al Ierusalimului după moartea lui Iacob și care, asemenea înaintașului său, a primit cununa muceniciei pentru Hristos.
Numărul celor care au vestit Evanghelia în acea perioadă depășește simbolic cifra de 70
Tradiția bisericească subliniază faptul că numărul celor care au vestit Evanghelia în acea perioadă depășește simbolic cifra de 70. Sfântul Apostol Pavel amintește, în prima Epistolă către Corinteni, că Hristos S-a arătat după Înviere nu doar apostolilor, ci și la peste cinci sute de frați deodată, dintre care mulți erau încă în viață la momentul scrierii epistolei. Acești ucenici și propovăduitori ai credinței sunt considerați vrednici de numele apostolesc, prin râvna și jertfa lor.
Printre cei pomeniți se află și Sfântul Lazăr, cel înviat de Hristos după patru zile de la moarte. După pogorârea Sfântului Duh la Cincizecime, Lazăr a propovăduit credința, iar în urma prigoanelor declanșate asupra creștinilor, a fost izgonit din Iudeea și lăsat pe mare într-o corabie fără vâsle. Trupul său a fost descoperit mai târziu într-o raclă de marmură, purtând inscripția: „Lazăr, cel mort de patru zile, prietenul lui Hristos”.
De asemenea, sunt pomeniți Sfântul Maximin din Livia, Sfântul Iosif din Arimateea, cel care a cerut trupul Mântuitorului de la Pilat și l-a îngropat cu cinste, Sfântul Nicodim, care a uns trupul lui Iisus cu aromate și a pătimit prigoane pentru credința sa, precum și Sfântul Gamaliel, cunoscut drept învățător al Sfântului Apostol Pavel.
Soborul Sfinților 70 de Apostoli rămâne o mărturie vie a începuturilor creștinismului și a jertfei celor care au răspândit lumina credinței în lume, fiind pomeniți cu evlavie de Biserică drept stâlpi ai propovăduirii Evangheliei.
Alți sfinți pomeniți în această zi
Pe lângă sărbătoarea Soborului Sfinților 70 de Apostoli, Biserica Ortodoxă îi pomenește în data de 4 ianuarie 2026 și pe mai mulți sfinți, cuvioși și mucenici, ale căror vieți au fost marcate de nevoință, jertfă și credință neclintită în Hristos. Această zi liturgică adună numeroase modele de trăire creștină, din spații geografice și epoci diferite, dar uniți prin aceeași mărturisire a credinței.
Este cinstit Cuviosul Teoctist, egumen al mănăstirii din Cucumia, Sicilia, cunoscut pentru viața sa ascetică și pentru râvna cu care a păstorit obștea monahală. Prin exemplul personal și prin învățăturile sale, acesta a contribuit la întărirea vieții duhovnicești într-o zonă aflată la confluența mai multor influențe culturale și religioase.
Tot astăzi sunt pomeniți Sfinții Mucenici Zosima Monahul și Atanasie Comentarisiul, care au mărturisit credința creștină în vremuri de persecuție, plătind cu viața pentru refuzul de a renunța la Hristos. Jertfa lor rămâne o dovadă a curajului și a statorniciei în fața prigoanei.
În calendar este înscrisă și Cuvioasa Apolinaria din Sinclit, cunoscută pentru viața sa deosebit de aspră, trăită în retragere și rugăciune. Prin lepădarea de sine și nevoințele sale, aceasta a devenit un exemplu de curăție și ascultare pentru generațiile de credincioși.
Biserica îl pomenește și pe Cuviosul Eftimie cel Nou, recunoscut pentru darurile duhovnicești și pentru viața sa plină de post, rugăciune și milostenie. Alături de el este cinstit Cuviosul Eftimie, egumenul Mănăstirii Vatoped, una dintre cele mai importante mănăstiri din Sfântul Munte Athos, care a păstorit obștea cu înțelepciune și discernământ.
În aceeași zi sunt pomeniți și cei doisprezece monahi din Mănăstirea Vatoped, care s-au remarcat prin viețuirea lor curată și prin ascultarea față de rânduiala monahală, devenind pilde de dăruire totală lui Dumnezeu.
De asemenea, Sfinții Mucenici Hrisant și Eufimia, împreună cu Sfântul Mucenic Onufrie, sunt cinstiți pentru mărturia lor până la moarte. Prin suferințele îndurate și prin credința neclintită, aceștia au primit cununa muceniciei, fiind pomeniți ca apărători ai adevărului creștin.
Ziua de 4 ianuarie 2026 se remarcă astfel prin bogăția duhovnicească a pomenirilor, oferind credincioșilor prilejul de a medita asupra diversității formelor de sfințenie – de la apostolat și mucenicie, la viața monahală și nevoința ascetică.
