Mirela Loșniță
Guvernul a anunțat o modificare importantă în ceea ce privește modalitățile de plată, măsură care va influența atât consumatorii, cât și mediul de afaceri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat oficial eliminarea plafonului de 50.000 de lei pentru plățile efectuate cu cardul, schimbare ce face parte din „Pachetul 2” de reformă fiscală. Noile reguli vor obliga toți comercianții să accepte atât plata cash, cât și metode electronice, indiferent de sumă.
Guvernul renunță la plafonul de 50.000 lei pentru plățile cu cardul
În cadrul unei conferințe de presă la Ministerul Finanțelor, Alexandru Nazare a explicat că eliminarea plafonului are ca obiectiv simplificarea plăților și încurajarea utilizării metodelor electronice.
„O altă obligație era acel plafon pentru plățile cu cardul, plafonul de 50.000 de lei. Eliminăm acel plafon, astfel încât orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată cash, dar și prin orice altă modalitate electronică (…) Nu mai suntem în situația din 2018 sau 2021, acum sunt 3 tipuri de POS-uri și se pot obține mult mai ușor.”, a declarat ministrul.
Oficialii susțin că, în prezent, infrastructura permite chiar și afacerilor mici să instaleze rapid POS-uri sau alte sisteme de plată electronică. În acest fel, clienții vor putea decide liber cum plătesc, fără a fi constrânși de limite de sumă.
Pe lângă modificările legate de plăți, pachetul legislativ prezentat de ministrul Finanțelor include și o creștere semnificativă a capitalului social minim necesar pentru înființarea unei societăți cu răspundere limitată. În prezent, capitalul social minim este de 1 leu, valoare considerată simbolică și nerelevantă pentru realitățile economice actuale.
„Capitalul social nu mai este 200 de lei. Este 1 leu în prezent, dar această valoare este simbolică și nu reflectă realitățile economice”, a declarat oficialul.
Ministerul propune actualizarea capitalului social minim cu rata inflației din ultimii ani, ceea ce ar însemna un prag de 8.000 de lei pentru SRL-uri. Această sumă nu ar fi blocată, dar, în caz de insolvență, ar permite statului să recupereze o parte din datorii. Măsura ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026 și este menită să consolideze stabilitatea financiară a firmelor și să reducă numărul celor „fantomă” de pe piață.
Analiza firmelor care nu emit facturi
În cadrul conferinței, ministrul Nazare a abordat și subiectul firmelor care nu emit facturi pentru lucrări de mare valoare, după ce vicepremierul Dragoș Anastasiu a atras atenția asupra unor cazuri din sectorul construcțiilor, unde lucrări de până la 1,5 milioane de euro nu ar fi fost facturate.
„Statul are puține resurse să recupereze datoriile sau să intervină eficient în cazul firmelor care se închid rapid sau nu respectă obligațiile”, a mai spus Nazare.
„Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social. Practic, propunem un capital social de minim 8.000 de lei pentru SRL-uri.
Acești bani pot fi cheltuiți, nu sunt blocați, dar dacă aceste companii ajung în insolvență, atunci statul își poate recupera banii”, a explicat Alexandru Nazare.
Oficialul a recunoscut că, în trecut, numeroase licitații publice au fost demarate fără a exista fondurile necesare pentru finalizarea proiectelor. Această practică a pus în dificultate în special companiile românești, care au lucrat fără siguranța plății la termen.
„Cred că pe domnul Anastasiu trebuia să-l întrebați, să completeze declarația, nu pe mine. ANAF-ul verifică, să știți, și v-am dat și exemplu mai devreme ce tip de verificări face ANAF-ul astăzi. Face foarte multe tipuri de verificări, deja se vede ce verificări face”.
Ministrul consideră că o planificare bugetară realistă și responsabilă ar consolida încrederea mediului privat în relația cu statul, mai ales pentru antreprenorii locali, care au mai puține resurse și întâmpină dificultăți în obținerea creditelor
„Cred că problema trebuie reglată din ambele părți. Trebuie să începem să facem bugete corecte. Nu mai putem să lansăm proceduri de licitații dacă nu avem bani, dacă nu avem certitudinea că există bani la bugetul de stat, în anul curent sau în anii următori.
Și acest lucru este foarte important și pentru respectul pe care noi îl acordăm mediului economic în general, antreprenorilor români și străini, mai ales celor români, care nu au același tip de resurse pe care îl au cei străini, pentru care e mult mai greu să ia un credit, pentru care e mult mai greu să rămână în piață”, a adăugat ministrul.
