Georgescu Dragos
Ziua de 17 septembrie 2025 este una cu o profundă încărcătură spirituală pentru toți creștinii. În această zi, Calendarul Ortodox pomenește pe Sfânta Muceniță Sofia și pe cele trei fiice ale sale – Pistis (Credința), Elpis (Nădejdea) și Agapis (Dragostea) –, simboluri vii ale virtuților cardinale ale creștinismului. Tot pe 17 septembrie, Biserica face pomenirea mai multor sfinți mari, printre care și Sfântul Dionisie Erhan, episcop al Cetății Albe și Ismailului, trecut la Domnul în 1943 și canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 2018.
Calendar 17 septembrie 2025. Sărbătoare mare miercuri. Cui îi zicem La Mulți Ani
În Calendarul Romano-Catolic, data de 17 septembrie este dedicată Sfântului Papă Corneliu și Sfântului Ciprian, episcop și martir. Această suprapunere de sărbători arată bogăția tradițiilor creștine și unitatea credinței, dincolo de diferențele de rit.
Sfânta Sofia și fiicele sale au trăit în Italia, în vremea împăratului Adrian (117-138 d.Hr.). În acea perioadă, creștinii erau persecutați sistematic, iar refuzul de a aduce jertfă zeilor păgâni era considerat o crimă împotriva statului.
Sofia, al cărei nume înseamnă „înțelepciune”, și-a crescut cele trei fiice în credința în Hristos, insuflându-le valori de neclintit: Credința, Nădejdea și Dragostea. Când împăratul a aflat că sunt creștine, le-a adus în fața sa și le-a cerut să se lepede de Hristos. Refuzul lor ferm a atras mânia autorităților.
Împăratul, pentru a o face pe mamă să sufere și mai mult, a decis ca doar fetele să fie martirizate. Pistis, Elpis și Agapis au fost ucise cu cruzime în anul 137. Sofia le-a luat trupurile și le-a îngropat pe un deal. Timp de trei zile a rămas la mormântul fiicelor, rugându-se. Apoi, sleită de durere, dar plină de credință, și-a dat sufletul în mâinile Domnului.
Locul de cinstire
Mormintele Sfintei Sofia și ale fiicelor sale se află pe Via Aurelia, un drum roman celebru. Ulterior, deasupra locului a fost ridicată o biserică închinată Sfântului Mucenic Pangratie, devenind loc de pelerinaj pentru mulți credincioși.
Din anul 1992, Sfânta Sofia este considerată ocrotitoarea capitalei Bulgariei, fapt ce demonstrează puternicul impact spiritual pe care l-a avut viața și jertfa ei în întreaga lume ortodoxă.
Povestea Sfintei Sofia și a fiicelor ei are o semnificație profundă: virtuțile cardinale – Credința, Nădejdea și Dragostea – sunt mai puternice decât orice încercare și trebuie păstrate cu orice preț, chiar și cu prețul vieții.
Pentru creștini, această zi devine un prilej de întărire a legăturii dintre părinți și copii, dar și de reflecție asupra modului în care credința poate fi transmisă din generație în generație.
Rugăciunea către Sfânta Sofia – ajutor pentru mame și copii
Tradiția creștină păstrează o rugăciune specială către Sfânta Sofia și fiicele sale. Ea se rostește în special de către mame, care cer ocrotire pentru copiii lor, dar și de către cei care își doresc să întemeieze o familie.
Credincioșii se roagă astfel pentru:
întărirea credinței copiilor;
protecția împotriva ispitelor și a primejdiilor;
sprijin în educarea pruncilor în spiritul iubirii de Dumnezeu;
izbăvire de necazuri și de influențe negative.
De-a lungul timpului, cultul Sfintei Sofia s-a extins și a fost asociat cu alte exemple de mame martire care și-au jertfit viața împreună cu copiii lor pentru Hristos.
Exemple de mame mucenițe în tradiția creștină
Biserica pomenește numeroase mame care, asemenea Sofiei, au dat dovadă de curaj și credință neclintită:
Atanasia și cele trei fiice ale sale: Teoctista, Teodota și Eudoxia;
Domnina și fiicele Verina și Prosdoca;
Iulita și pruncul Chiric, martirizați împreună;
Felicitas din Roma, care a avut șapte fii martiri;
Vasa din Edesa, mamă a trei fii martirizați;
Ierusalima din Veria, cu cei trei fii ai săi;
Teodota, care a pătimit împreună cu fiii ei Evod, Ermoghen și Calist.
