Nicolescu Daniela
Pe 13 septembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește o zi de mare însemnătate pentru întreaga creștinătate. În această dată este pomenită sfințirea Bisericii Sfintei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos de la Ierusalim, ridicată pe locul Sfântului Mormânt. Totodată, credincioșii îi cinstesc pe mai mulți mucenici, cuvioși și sfinți, care prin jertfa și viața lor au rămas exemple de credință și statornicie.
Evenimentul central al zilei de 13 septembrie este legat de anul 335, când împăratul Constantin cel Mare, recunoscător lui Dumnezeu pentru biruința credinței creștine, a dorit să ridice o biserică pe locul Golgotei și al Sfântului Mormânt. Episcopul Macarie i-a arătat împăratului locul unde Tradiția păstrase amintirea Patimilor și a Învierii lui Hristos, loc ascuns vreme de aproape două secole sub straturi de pământ, după ce împăratul păgân Adrian construise acolo un templu dedicat lui Jupiter Capitolin.
Săpăturile au scos la lumină Mormântul Domnului și obiecte legate de Patimi, iar pe aceste locuri s-a ridicat o biserică impunătoare, considerată un simbol al biruinței creștinismului asupra păgânismului. Sfințirea acestei biserici a avut loc la 13 septembrie 335 și a înlocuit vechile sărbători păgâne. Lăcașul a devenit model pentru numeroase biserici construite ulterior, fiind până astăzi unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din lume.
Pomenirea Sfinților Mucenici
În această zi, Biserica amintește și de mai mulți mucenici care și-au dat viața pentru credința lor.
- Cronid, Leontie și Serapion, ucenici plini de credință, au fost aruncați în mare cu mâinile și picioarele legate. Moaștele lor au fost descoperite pe uscat și îngropate după vedenii primite de credincioși.
- Seleuc, Valerian, Macrovie și Gordian, din Galatia, au suferit chinuri grele și au fost dați să fie mâncați de fiarele sălbatice.
- Straton, în Bitinia, a fost ucis în chip cumplit: legat de doi copaci plecați, trupul său a fost sfâșiat când aceștia au fost lăsați să revină la loc.
Jertfa lor rămâne mărturie a curajului și a statorniciei în fața prigoanelor.
Sfântul Sfințit Mucenic Cornelie Sutașul
Tot pe 13 septembrie este pomenit și Cornelie Sutașul, primul păgân care a crezut în Hristos, potrivit Faptelor Apostolilor. După ce a avut o vedenie cu un înger, l-a chemat pe Apostolul Petru, care l-a botezat pe el și casa lui. Cornelie a fost așezat conducător în cetatea Schepsia, unde a adus mulți oameni la credință, inclusiv pe ighemonul Dimitrie. Și-a încheiat viața ca un adevărat apostol, rămânând un exemplu de convertire și de slujire a lui Dumnezeu.
Alți sfinți pomeniți în această zi
Pe 13 septembrie sunt amintiți și alți sfinți mucenici: Gordian, Macrovie, Ili, Zotic, Lucian și Valerian, care au suferit chinuri grele în vremea împăratului Liciniu. De asemenea, credincioșii îl pomenesc pe Cuviosul Petru din Agreia, pe Sfântul Ioan de la Prislop, sihastru din Țara Hațegului, cunoscut pentru viața sa aspră de rugăciune, și pe Sfânta Mare Muceniță Ketevan, regina Georgiei, care a pătimit în anul 1624 refuzând să renunțe la credința ortodoxă.
Un alt nume important al zilei este Cuviosul Ierotei Iviritul, născut în Grecia, care și-a dedicat viața rugăciunii și slujirii. A fost cunoscut pentru dragostea față de aproapele și pentru misiunea sa pastorală.
Semnificația zilei de 13 septembrie pentru credincioși
Ziua de 13 septembrie este un prilej de aducere aminte a biruinței credinței asupra păgânismului, prin sfințirea Bisericii Sfântului Mormânt, dar și o zi în care sunt cinstiți mulți sfinți care au apărat adevărul lui Hristos prin jertfa lor.
Pentru creștini, această dată este o chemare la statornicie, curaj și rugăciune. Exemplul sfinților ne arată că indiferent de vremuri, credința și iubirea pentru Dumnezeu pot birui orice încercare.
