Cristina Cohuț
Data de 21 iunie are o semnificație aparte în calendarul ortodox. Este o zi de sâmbătă cu însemnătate duhovnicească profundă și cu o sărbătoare importantă închinată Sfântului Mucenic Iulian din Tars. Pentru numeroși români care poartă numele Iulian, este momentul onomastic de care nu știau întotdeauna, dar care aduce ocazia unei urări calde: La mulți ani, Iulian!
Sărbătoarea are rădăcini adânci în istoria creștinismului, iar viața sfântului cinstit în această zi este un exemplu de tărie și credință în fața persecuțiilor. În plus, fiind sâmbătă, ziua are și o componentă liturgică aparte, cu rugăciuni de pomenire a celor adormiți și de întărire pentru cei vii. Aflăm împreună cine este sfântul prăznuit, care este semnificația zilei și cum ne putem ruga pentru protecția familiei și pacea sufletului.
Cine a fost Sfântul Mucenic Iulian și de ce este cinstit pe 21 iunie
Potrivit calendarului creștin ortodox, pe 21 iunie este pomenit Sfântul Mucenic Iulian din Tars, un tânăr martir care a trăit în vremea împăratului Dioclețian, într-o epocă în care credința creștină era persecutată cu cruzime.
Despre viața acestuia, mărturiile din Viețile Sfinților spun:
„Sfântul Iulian s-a născut în Sicilia, dintr-un tată care era de neam senatoresc, cu credinţa elin, iar din mamă creştină, care, după moartea bărbatului său, s-a mutat în Tarsul Ciliciei. Acolo, botezându-şi pruncul în sfânta credinţă, îl creştea în învăţătura cărţii şi în dreapta credinţă.”
Ajuns la vârsta majoratului, Iulian a fost prins și torturat timp de un an, pentru că refuza să se lepede de Hristos. Avea 18 ani când a primit moartea mucenicească. Mărturia despre suferințele sale este una dintre cele mai emoționante din istoria martirilor:
„Iulian avea 18 ani când timp de un an a fost mutat prin temniţele cetăţilor Ciliciei. Schingiuit mult, uneori încercat cu îmbunări, iar alteori prin îngroziri şi munci, era silit spre jertfele idoleşti; însă el nu s-a lepădat de Hristos.”
Devotamentul său a fost încurajat și de mama sa, care l-a susținut până în ultimele clipe:
„Apoi, fiind aruncat în temniţă, a venit la dânsul fericita lui maică, care de departe îi urma lui. Ea se ruga lui Dumnezeu să întărească pe fiul ei întru nevoinţa cea mucenicească.”
Mărturisirea credinței celor doi a fost atât de puternică, încât autoritățile i-au pedepsit fără milă. Însă moartea lor nu a fost în zadar:
„Atunci ighemonul, mâniindu-se, i-a muncit pe amândoi fără milă. Maicii mucenicului, după ce a bătut-o mult, a poruncit să-i taie călcâiele picioarelor, cu care a urmat fiului ei venind după dânsul din Tars, apoi să o izgonească. Iar pe Sfântul Mucenic Iulian a poruncit să-l bage într-un sac cu nisip în care erau jivini şi târâtoare veninoase şi apoi să-l arunce în mare.”
Ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur despre puterea sfântului
Sfântul Mucenic Iulian este pomenit și de unul dintre cei mai mari sfinți ai Bisericii, Sfântul Ioan Gură de Aur, care îi atribuie puteri miraculoase:
„Din gură mucenicului ieșea glasul lui cel sfânt, iar împreună cu glasul și o lumina care lumina mai puternic decât razele soarelui […] Luați un om bolnav, indiferent cât de groaznic, un posedat de diavol sau care și-a pierdut mințile, și aduceți-l la raclă în care se odihnesc rămășițele sfinte ale acestui sfânt, și veți vedea cum demonul sare și fuge de la om, că și ars de foc.”
Moaștele sfântului au fost aduse de valuri la mal, iar credincioșii le-au găsit și le-au îngropat cu cinste la Alexandria, în anul 290. Ulterior, au fost mutate în Antiohia, relatează romaniatv.net.
Cine își serbează onomastica pe 21 iunie
Pe 21 iunie, toți cei care poartă numele Iulian, Iuliana, Iulia, Iliuță sau derivatele acestora își serbează ziua onomastică. Numele Iulian este destul de răspândit în România, iar mulți nu cunosc faptul că această zi este una dedicată patronului lor spiritual.
Este un prilej de urare, dar și de reflecție asupra curajului și credinței sfântului căruia îi poartă numele. În același timp, este o zi bună pentru rugăciune și pentru a aduce recunoștință celor dragi, dar și pentru a cere binecuvântarea lui Dumnezeu asupra familiei.
Rugăciunea de sâmbătă. Cum ne putem ruga pentru familia noastră
Sâmbăta este o zi cu o semnificație aparte în tradiția ortodoxă. Este ziua dedicată pomenirii celor adormiți, dar și curățirii sufletești și mijlocirii pentru cei vii. Rugăciunea de sâmbătă aduce liniște și binecuvântare în casele celor care o rostesc cu credință.
Redăm mai jos rugăciunea completă pentru ziua de sâmbătă, așa cum este ea transmisă în tradiția ortodoxă:
„Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu, cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea, Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai îndepărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în Rai. Îngroapă păcatele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa, Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima, care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, iar a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri. Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii, şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi slujitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru ca prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutor, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci. Amin!”
Originea cuvântului „sâmbătă” și semnificația sa istorică
Puțini știu că denumirea zilei de sâmbătă provine de la planeta Saturn. În tradiția romană, fiecare zi era dedicată unei divinități, iar sâmbăta era guvernată de Saturn, zeul recoltei. Acesta avea un echivalent în mitologia greacă, Cronus.
În Roma Antică, era celebrată în fiecare an o mare festivitate dedicată lui Saturn, numită Saturnalia, care dura șapte zile și avea loc la finalul lunii decembrie. Această legătură între ziua săptămânii și o planetă este prezentă și în alte culturi, cum ar fi Japonia, India și Thailanda, unde sâmbăta este numită tot după planeta Saturn.
Dincolo de originea sa antică, sâmbăta a devenit în creștinism o zi de reculegere, de pomenire a morților și de rugăciune liniștită, înainte de bucuria Duminicii, ziua Învierii.
Ce tradiții se păstrează în ziua de sâmbătă
În tradiția ortodoxă românească, sâmbăta este ziua în care mulți credincioși aprind lumânări pentru cei trecuți în neființă, dau de pomană și se roagă în liniște. De asemenea, este o zi potrivită pentru reflecție, pentru spovedanie și pentru pregătirea sufletească în vederea participării la Sfânta Liturghie de duminică.
În unele zone, sâmbăta este ziua în care se citesc psaltirea și acatistele sfinților, iar în familiile mai tradiționale, se roagă împreună pentru sănătatea celor dragi.
În acest context, 21 iunie 2025 devine nu doar o zi de sărbătoare onomastică, ci și un prilej de întărire spirituală, prin rugăciune, prin evocarea curajului sfinților și prin bucuria simplă a credinței.
La mulți ani tuturor celor care poartă numele Iulian! Fie ca rugăciunile din această zi să aducă liniște în suflet și binecuvântare în casele tuturor.
