Mirela Loșniță
Pe 23 noiembrie, Biserica Ortodoxă Română îi pomenește pe Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii și pe Sfântul Amfilohie de la Iconium, doi sfinți cu vieți pilduitoare, marcate de smerenie și curaj în apărarea credinței. Aceasta este o zi specială, marcată de dezlegarea la pește, iar credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe, să se roage și să evite conflictele sau gândurile negative.
Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii
Sfântul Antonie a trăit în secolul al XVII-lea, în timpul domniilor voievodului Matei Basarab și domnitorului Constantin Brâncoveanu. Provenind dintr-o familie de creștini din Oltenia, el s-a dedicat vieții monahale, alegând să-și petreacă zilele în sihăstrie. După ce a fost călugărit la Mănăstirea Iezer, a construit cu propriile mâini o bisericuță de lemn în pădure, unde s-a rugat neîncetat timp de 28 de ani.
Deși se retrăgea în rugăciune, Cuviosul Antonie cobora la schit în zilele de duminică și de sărbătoare pentru a participa la Sfânta Liturghie și a primi Trupul și Sângele Domnului. Această disciplină spirituală i-a adus recunoașterea ca un exemplu de smerenie și credință.
Sfântul Antonie a trecut la Domnul pe 23 noiembrie 1719, la vârsta de 92 de ani. În 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea sa. Sfintele sale moaște se află în Biserica Schitului Iezer, iar o parte din ele sunt păstrate la Schitul Darvari din București.
Sfântul Amfilohie de la Iconium
Sfântul Amfilohie, prieten și contemporan al Sfântului Vasile cel Mare, a trăit în secolul al IV-lea și s-a dedicat unei vieți ascetice de tânăr. Timp de 40 de ani, a trăit ca sihastru într-o peșteră, dedicându-se rugăciunii și meditației. După ce scaunul episcopal din Iconium a rămas vacant, Dumnezeu l-a chemat pe Amfilohie să devină episcop.
Ca ierarh, Sfântul Amfilohie a participat la Sinodul al Doilea Ecumenic din 381, unde a apărat cu înverșunare dogmele ortodoxe împotriva ereziilor ariene și eunomiene. Curajul său este ilustrat de o întâmplare remarcabilă. Într-o audiență la împăratul Teodosie, Amfilohie l-a salutat pe împărat cu respect, dar a ignorat deliberat pe fiul său, Arcadie, care fusese recent uns ca împărat. Atitudinea sa l-a mâniat pe Teodosie, iar Amfilohie i-a explicat cu înțelepciune: „Vezi, o, împărate, cum nu suferi necinstirea fiului tău? Tot astfel și Dumnezeu Tatăl urăște pe cei care hulesc pe Fiul Său.”
Acest act de curaj a demonstrat atât fidelitatea lui Amfilohie față de credință, cât și abilitatea sa de a influența deciziile politice pentru a apăra ortodoxia. Sfântul Amfilohie s-a mutat la Domnul în anul 395, iar Biserica îl cinstește ca un exemplu de înțelepciune și îndrăzneală în slujirea lui Dumnezeu.
Pe 23 noiembrie, în perioada Postului Nașterii Domnului, credincioșii au dezlegare la pește. Aceasta este o ocazie specială de a îmbina rigorile postului cu bucuria unui dar permis de Biserică. Totodată, ziua este dedicată pomenirii morților, iar slujbele specifice sunt un prilej de rugăciune pentru cei trecuți la cele veșnice.
Credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe, să se spovedească și să se împărtășească, dar și să evite conflictele, gândurile negative sau discuțiile aprinse. Aceste practici îi ajută să se apropie mai mult de Dumnezeu și să-și întărească credința.
Alte sărbători pomenite în această zi
Pe lângă Sfinții Antonie și Amfilohie, în calendarul ortodox din 23 noiembrie sunt pomeniți și:
- Sfântul Grigorie, episcopul Bisericii acragantenilor;
- Cuviosul Sisinie Mărturisitorul;
- Sfântul Ishirion, episcopul;
- Sfântul Elen, episcopul Tarsului.
Postul nu este doar o perioadă de abținere de la anumite alimente, ci și un timp al curățirii sufletești. Credincioșii sunt chemați să fie blânzi, buni și să cultive iertarea, nu doar în timpul postului, ci în fiecare zi. Prin rugăciune, spovedanie și milostenie, fiecare poate contribui la crearea unei lumi mai bune și mai împăcate.
Pe 23 noiembrie, sărbătorirea Sfinților Antonie și Amfilohie ne reamintește importanța smereniei, a rugăciunii și a curajului de a apăra adevărul, indiferent de circumstanțe. Exemplul lor ne inspiră să trăim o viață plină de credință și dragoste față de semeni.
