Filip George
Calendar ortodox 29 iulie 2026 marchează pomenirea Sfântului Mucenic Calinic din Gangra. În aceeași zi sunt cinstiți și Sfinții Mucenici Veniamin, Mamant, precum și Sfânta Muceniță Teodota, împreună cu fiii săi. Tradiția îl descrie pe Sfântul Calinic ca pe un misionar care a convertit numeroși păgâni. A murit ars în foc, în cetatea Gangra.
Calendar ortodox 29 iulie 2026. Ce sfinți sărbătorim miercuri. Rugăciunea pe care trebuie să o rostești la momente grele
Ziua de 29 iulie este dedicată mai multor mucenici din primele secole creștine. Calendarul ortodox îi pomenește împreună.
Pe primul loc se află Sfântul Mucenic Calinic, cunoscut și ca Sfântul Calinic din Gangra. Lui i se atribuie cea mai amplă relatare din Vieţile Sfinţilor pentru această dată.
Alături de el sunt cinstiți Sfinții Mucenici Veniamin și Mamant. Este pomenită și Sfânta Muceniță Teodota, împreună cu fiii săi.
Calendarul greco-catolic reține pentru 29 iulie doi dintre acești sfinți. Este vorba despre Sfântul mucenic Calinic și Sfânta Teodota.
Calendarul romano-catolic marchează o cu totul altă sărbătoare în această zi. Sunt prăznuiți Sfinții Marta, Maria și Lazăr, frați.
Cine a fost Sfântul Mucenic Calinic din Gangra
Sfântul Calinic s-a născut în regiunea Cilicia, în Asia Mică. Familia sa era creștină, iar el a fost crescut în această credință.
Perioada în care a trăit era una de presiune asupra creștinilor. Potrivit tradiției, mulți dintre contemporanii săi renunțau la credință și reveneau la cultele păgâne.
Ajuns la maturitate, Calinic a decis să nu rămână un simplu observator. A început să predice deschis, încercând să îi convingă pe cei din jur să revină la creștinism.
Metoda sa a fost călătoria. A trecut prin numeroase cetăți și sate, propovăduind în locurile publice.
Vieţile Sfinţilor relatează că a reușit să întoarcă un număr mare de oameni la creștinism. Această activitate misionară l-a adus, în cele din urmă, în atenția autorităților.
Drumul l-a purtat până în Ancira, capitala Galatiei. Este orașul care astăzi se numește Ankara și este capitala Turciei.
Acolo a fost prins și dus în fața guvernatorului. Documentele îl numesc „ighemon”, termenul folosit în textele vechi pentru dregătorii romani.
În fața acestuia, Calinic nu a încercat să își ascundă identitatea. A recunoscut că este creștin și că venise în oraș tocmai pentru a predica.
Mai mult, potrivit relatării, a încercat să îl convertească pe însuși guvernatorul. I-a explicat că întoarcerea unui om de la rătăcire înseamnă salvarea unui suflet.
Reacția dregătorului a fost violentă. Acesta i-a răspuns că nu va renunța la zei și l-a amenințat cu chinuri grele, spunând că va vedea dacă Dumnezeul lui va veni să îl salveze.
Calinic a fost supus torturii. Sentința finală a fost însă concepută pentru a transmite un mesaj public.
Guvernatorul a hotărât ca mucenicul să fie încălțat cu încălțăminte de fier, în care erau fixate piroane ascuțite. Apoi să fie dus în cetatea Gangra și ars în foc.
Motivul alegerii acelei localități era calculat. În Gangra, Calinic convertise numeroși oameni, iar dregătorul voia ca aceștia să îi vadă sfârșitul și să se teamă.
Minunea izvorului din piatră
Drumul spre Gangra a produs episodul cel mai cunoscut din viața sfântului. El este relatat în detaliu în Vieţile Sfinţilor.
Potrivit tradiției, Calinic mergea cu picioarele străpunse de piroane fără să pară că simte durerea. Ar fi cântat psalmi pe tot parcursul deplasării.
Soldații care îl escortau primiseră ordin să îl alerge în fuga cailor. Pe drum, aceștia au fost cuprinși de o sete puternică.
În acel moment i-au cerut ajutorul propriului prizonier. „Roagă-te Dumnezeului tău, ca să ne dea apă”, i-au spus, potrivit relatării.
Soldații i-au cerut totodată să nu le poarte pică pentru chinurile îndurate. Ei au invocat faptul că nu acționaseră din proprie voință, ci din ordinul guvernatorului.
Tradiția spune că Calinic s-a oprit lângă o piatră și s-a rugat. A cerut ca apa să izvorască din stâncă, așa cum se întâmplase în pustie, pe vremea lui Moise.
Din acea piatră ar fi apărut un izvor de apă. Toți soldații ar fi băut și s-au răcorit.
Martiriul din Gangra și rugăciunea zilei
Ajuns în Gangra, sentința a fost pusă în aplicare. Un cuptor fusese încins cu foc mare.
Potrivit relatării, mucenicul a făcut semnul crucii și a intrat singur în cuptor. S-a culcat acolo și, rugându-se, și-a dat sufletul.
După ce focul s-a stins, creștinii din oraș au venit să îi ia trupul. Tradiția afirmă că acesta nu fusese vătămat în niciun fel de flăcări.
Rămășițele au fost îngropate de comunitatea creștină locală. Din acest moment începe cultul său, iar cetatea i-a rămas atașată numelui.
Pentru ziua de 29 iulie, credincioșii ortodocși rostesc troparul închinat Sfântului Calinic:
„Mucenicul Tău, Doamne, Calinic, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. Amin!”
Rugăciunea este rostită în mod tradițional la momente de încercare. Ea poate fi găsită și în Ceaslov sau în cărțile de rugăciuni ortodoxe.
